Institutul Cultural Român de la Paris deschide seria evenimentelor ce îl sărbătoresc pe sculptorul român Constantin Brâncuşi în anul 2016. Chiar în 19 februarie, ziua de naştere, acum 140 de ani, a marelui sculptor Brâncuşi, Institutul Cultural Român de la Paris organizează proiecţia filmului documentar Brâncuşi de Cornel Mihalache.

Constantin Brâncuşi s-a născut în România în anul 1876, într-un mic sat oltenesc de la picioarele Carpaţilor, în sânul unei lumi rurale şi arhaice. Foarte tânăr, el părăseşte satul natal şi, în 1894, intră la Şcoala de arte şi meserii din Craiova, unde este admis anul următorul la atelierul de sculptură, iar apoi în cadrul celui de sculptură în lemn. În 1898, el intră la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1904, el traversează o parte din Europa pentru a ajunge la Munchen, unde se opreşte puţin timp la Kunstakademie, înainte de a sosi la Paris, în data de 14 iulie.

Odată cu sosirea sa la Paris, el îşi urmăreşte formarea la Ecole de Beaux-arts în cadrul atelierului unui sculptor academic recunoscut: Antonin Mercié. În perioada 1906-1907, absolvent al artelor frumoase, acesta expune la Salonul de Toamnă. Auguste Rodin, preşedintele juriului, remarcă munca lui Brâncuşi şi îi propune să devină practician în cadrul atelierului său. În acea perioadă, Rodin se bucura de o recunoaştere internaţională şi pentru el lucrau în jur de 50 de asistenţi.

O lună în atelierului lui Rodin îi ajunge lui Brâncuşi pentru estima că „nu creşte nimic la umbra marilor copaci”. Urmează o perioadă dificilă pentru a-şi defini propriul statut de artist: „aceştia au fost anii cei mai duri, anii de cercetare, anii în care trebuia să-mi găsesc propria cale”.

Dacă Rodin căuta să se impună haosului material, pentru Brâncuşi, „însăşi textura materiei este cea care comandă tema şi forma, care trebuie amândouă să pornească din materie şi nu să fie impusă din exterior”.

Este o diferenţă esenţială între cei doi, Brâncuşi neprezentându-se ca un creator, ci ca un intercesor, capabil să reveleze în materialul pe care-l foloseşte „esenţa cosmică a materiei”. În alegerea sa prealabilă a blocului de piatră sau lemn, Brâncuşi percepe în avans, în specificitatea materialului, prezenţa sculpturii.

După ce a descoperit temele majore ale operei sale între 1909 şi 1925 (Sărutul, Pasărea măiastră, Coloana Infinitului, Cocoşul etc.), Brâncuşi nu face decât să le reia, neobosit, adesea cu infime variaţiuni.

În cadrul modernităţii pe cale să se realizeze, mişcările de avangardă au puţină influenţă asupra muncii sale. În realitatea, el nu întâlneşte cu adevărat un model în sculptura occidentală şi, precum mulţi artişti contemporani lui, se interesează de alte civilizaţii, din Asia şi Africa, prezentate în colecţiile muzeelor Guimet, Louvre sau muzeul etnografic de la Trocadero. Referirile la o artă arhaică îi permit să-şi extragă opera din stilurile proprii epocii sale şi să se înscrie într-o dimensiune universală.

Filmul se bazează pe un text real documentar, lucruri nu “spuse” de Brâncuşi, deci neatestate ştiinţific, ci scrise, notiţe rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor. Iar locurile de filmare sînt cele atinse de trecerea lui Brâncuşi, sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cîntat, biserica română din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier unde a spălat pahare să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54,  locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin  11, astăzi şantier,  cimitirele Pere Lachaise şi Montparnasse unde odihnesc prietenii lui, Muzeul Rodin şi mormîntul lui Rodin de la Meudon – cu replica sa la Philadelphia -, Centre Pompidou cu atelierul vechi (1977) şi macheta viitorului atelier care îşi aşteaptă inaugurarea în martie 1997. – Cornel Mihalache

Viziuni ale infinitului – eveniment dedicat sculptorului Constantin Brâncuși la Lisabona

Cu ocazia celebrării a 140 de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, ICR Lisabona va organiza vineri, 19 februarie 2016, ora 19.00, la sediul său din Rua do Barão 10, un eveniment omagial Constantin Brâncuși, constituit dintr-o prelegere și din proiecția a doua filme documentare. Prelegerea intitulată Viziuni ale infinitului este o prezentare realizată de echipa ICRL a principalelor etape de creație ale sculptorului, ce va fi însoțită de o ilustrare în powerpoint a ansamblului de la Târgu Jiu și a atelierului parizian. Cu aceeași ocazie vor fi proiectate două documentare artistice dedicate marelui sculptor român: Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit în regia lui Laurenţiu Damian, și Concert pentru Domnișoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi în regia lui Francisc Mráz. Ambele filme au subtitrări în engleză. Intrarea este liberă.

Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit de Laurenţiu Damian – 45`

Imaginea: Dănuţ Pădure, Mălin Muşatescu, Doru Segall

Comentariul: Sorana Gorjan

Premiul pentru film documentar – UCIN – 2002

Coproducţie: Ministerul Culturii si Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, CNC, Editura Video

În octombrie 1996, Coloana fără sfârșit a fost demontată. După patru ani de expertize tehnice, lucrările de restaurare au fost iniţiate in toamna anului 2000 şi finalizate la începutul iernii. Filmul surprinde acest proces probabil unic, în contextul mai larg al operei şi personalitaţii lui Constantin Brâncuşi. Este vorba nu doar despre valoarea de document a imaginilor, ci şi despre conlucrarea dintre perspectiva exegetică şi cea poetică.

Concert pentru Domnisoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi de Francisc Mráz – 10`

Editura Video, premiul II la Festivalul Filmului de Artă București, Premiul III la Festivalul naţional de Documentar de Artă – 1997

Scurtmetrajul realizat în 1997 este un eseu vizual având ca motiv central faimoasa lucrare Domnişoara Pogany a inovatorului sculpturii secolului 20, Constantin Brâncuşi, născut la Hobiţa. Filmul regizorului Francisc Mraz combină imaginile artistice cu forţa expresivă aConcertului pentru clarinet şi orchestră a marelui compozitor Aurel Stroe (1932-2008), interpretat de către Aurelian Octav Popa.

140 de ani de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, celebrați la Stockholm

ICR Stockholm
Skeppsbron 20
Ora 17.00
Intrarea liberă. Confirmări la rkis@rkis.se

Institutul Cultural Român din Stockholm organizează vineri, 19 februarie 2016, începând cu ora 17:00, la sediul instituţiei, o conferinţă dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi, urmată de proiecția filmului documentar despre viața şi opera artistului, în regia lui Cornel Mihalache. Având loc în contextul celebrării a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, evenimentul marchează, totodată, declararea ca sărbătoare națională a zilei de 19 februarie (data nașterii artistului).

Seara va începe cu o conferinţă dedicată vieţii şi operei brâncușiene, susținută de Mircea Iliescu, doctor în istoria artei la Universitatea din Stockholm. Prelegerea își propune să sublinieze rolul esenţial al creaţiei brâncușiene, reliefând, totodată, amprenta lăsată lumii întregi de demersul artistic al sculptorului român. Expunerea va căuta să evidenţieze, de asemenea, semnificaţia filozofică a relaţiei dintre operă şi spaţiul înconjurător, „raport prin care Constantin Brâncuşi s-a distins ca genial premergător al noilor direcţii ale sculpturii moderne” (Mircea Iliescu). Conferința va fi susținută în limba suedeză.

În continuarea programului, publicul va putea viziona filmul documentar Brâncuși, realizat de Cornel Mihalache în 1996. Documentarul urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, cum ar fi inaugurarea monumentelor de la Târgu Jiu în 1938 în lipsa artistului, renunțarea la cetățenia română pentru a o primi pe cea franceză în 1952, testamentul sculptorului din 1956. Filmul va fi proiectat cu subtitrare în engleză.

Mircea Iliescu este specialist şi doctor în istoria artei. Pe parcursul carierei sale acesta a fost redactor al revistei Amfiteatru, a lucrat ca specialist la Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti şi a fost, de asemenea, redactor principal al editurii Meridiane. În anul 1982 se stabileşte în Suedia, unde urmează cursurile de Istoria Artei din cadrul Universităţii din Stockholm. Mircea Iliescu devine ulterior asistent universitar şi apoi lector al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii din Stockholm. În anul 2001 îi este acordat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții. Mircea Iliescu a scris şi a susţinut mai multe conferinţe despre opera lui Constantin Brâncuşi atât în Suedia, cât şi România.

Conferință și proiecție dedicate lui Constantin Brâncuși, la Roma