1848 – Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

1867 – A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă” (n. 9 aprilie 1821).

1868 – A murit istoricul şi filologul Dimitrie Cozacovici, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1790).

1914 – S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949) (m. 11 decembrie 1989).

1927 – S-a născut poetul Dan Deşliu: „Lazăr de la Rusca”, „Minerii din Maramureş”(m. 4 septembrie 1992).

1928 – S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul „Affliction”) (m. 18 noiembrie 2002).

1963 – A fost instalat “telefonul roşu” (legătură directă) între Washington şi Moscova. Acordul a fost semnat, la Geneva, la data de 20 iunie 1963

1963 – A murit Georges Braque, pictor, sculptor, gravor francez (n. 13 mai 1882)

1967 – A murit scriitorul rus Ilia Ehrenburg (n. 27 ianuarie 1891)

1973 – A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei” (n. 1 februarie 1894)

1975 – A murit Raoul Bossy, istoric, diplomat, memorialist, autor al unor studii despre istoria diplomaţiei româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; s-a stabilit în Elveţia după ce, în 1948, autorităţile comuniste i-au retras cetăţenia română (n. 31 octombrie 1894)

1997 – Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său, Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris

2002 – A încetat din viaţă Lionel Hampton, pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat „ambasador al muzicii” Statelor Unite (n.20 aprilie 1908)

2005 – A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă recrutaţi să construiască bombele atomice care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

2011 – Ziua Limbii Române se celebrează din 1989, în Republica Moldova, odată cu revenirea la scrierea în grafie latină, anul acesta ea se celebrează şi în România

1899 – S-a născut Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; distins cu Premiul Oscar în 1942 pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane (“Lumina de gaz”, “Cum să furi un milion”) (m. 26 august 1978).

1917 – A încetat din viaţă poetul Anton Naum, membru al Academiei Române (n. 17 ianuarie 1829).

1917 – A încetat din viaţă prozatorul Calistrat Hogaş: “În Munţii Neamţului”, “Pe drumuri de munte” (n.19 aprilie 1848).

1917 – S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu, nepotul criticului Eugen Lovinescu: “Citadela sfărâmată”, “Moartea unui artist” (m. 16 septembrie 1983).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste: “Cocoşatul are alibi”, “Bună seara, Melania!” (m. 2 septembrie 2002).

VIDEO Interviu – Rodica Ojog-Brasoveanu la Emisiunea Noaptea tarziu

1987 – A încetat din viaţă scenaristul şi regizorul de film John Huston, laureat al Premiului Oscar pe anul 1948 pentru “Comoara din Sierra Madre” şi al Premiului “Leul de argint” – “Moulin Rouge”: “Noaptea iguanei”, “Omul în mantaua de ploaie”, “Şoimul maltez” (n. 5 august 1906).

Dintre toate, unele sunt stridente, suparatoare, altele foarte placute, ii inveselesc, ii destind cei ce le asculta.

Pe cele placute, oamenii au incercat sa le reproduca. Obiectele de care s-au folosit pentru obtinerea acestor sunete au devenit primele instrumente muzicale.

Oamenii au observat apoi, ca aceleasi obiecte, din cauza diferentelor de volum, lungime, grosime, emiteau sunete diferite. Oare de ce? Explicatia a fost data prin tot felul de experiente. Dupa multe stradanii au aflat ca procesele de emitere si propagare a sunetelor au la baza unele fenomene fizice: intensitate, frecventa, rezonanta.

Exista carti vechi, cum ar fi: “Insemnari despre mestesuguri” in care se gasesc multe explicatii, exemplu: relatia dintre alcatuirea clopotului si intensitatea sau distanta de propagare a sunetului. Atunci cand clopotul este larg dar scurt, sunetul sau este sonor si patrunzator, dar nu se propaga departe; daca este stramt si lung, sunetul lui este limpede si armonios, iar distanta de propagare este mult mai mare.

Mai interesant este fenomenul de rezonanta, care-n antichitate provoca nedumerire, chiar uimire si teama, multi inclinand spre superstitii. Intr-una din cartile antichitatii “Zhuangzi” (o carte cu invatatura filozofica) se pomeneste de fenomenul de rezonanta al lautei: intr-o camera linistita, la acordarea istrumentului s-a ciupit o coarda si-au vibrat toate coardele.

S-au pastrat numeroase povesti interesante despre rezonanta. Spre exemplu: “Pe vremea dinastiei Tang, in orasul Luoyang, un calugar avea atarnat in incapere un gong de piatra in care batea adeseori ca sa se relaxeze. Intr-o zi a observat cu totul intamplator un fenomen ciudat; fara sa fi batut in gong, acesta a inceput sa rasune ceea ce l-a bagat in sperieti pe calugar, care s-a imbolnavit. Auzind toate acestea, un prieten de-al sau, a venit sa-l vada. Spirit iscoditor, atent la tot ce era in jurul sau, prietenul, cand a rasunat clopotul din curtea templului, a bagat de seama sa suna si gongul din camera calugarului. Misterul a fost astfel dezlegat. I-a spus calugarului sa-l invite a doua zi la masa si atunci ii va alunga boala din suflet. Calugarul a acceptat. A doua zi, dupa ce s-a ospatat si a baut pe saturate, prietenul a scos, fara graba o pila si s-a apucat sa pileasca gongul in cateva locuri. Dupa aceea gongul n-a mai sunat de la sine. Uimit, calugarul a intrebat care este rationamentul fenomenului. Prietenul i-a explicat ca initial gongul era construit in aceeasi tonalitate cu clopotul din curtea templului si de aceea rasuna odata cu el. Calugarul se lamuri brusc si boala ii disparu.”

Stapanirea cunostintelor fundamentale de acustica a dus la aplicarea lor in executia a tot felul de instrumente muzicale.

In China au fost descoperite in foarte multe locuri clopote muzicale antice. O forma cu totul deosebita intalnim la cele aduse la lumina zilei in provincia Hubei, districtul Sui, care seamana cu doua bucati de olane unite. Care sa fi fost rolul acestei conceptii singulare? Era de fapt un mijloc de prevenire a interferentei undelor sonore. Sunt date explicatii intr-o carte: “Insemnari din gradina Mengxi”: “Clopotele muzicale antice sunt toate turtite ca niste olane: daca clopotele sunt rotunjite, au sunetul prelung, daca sunt turtite, sunetul lor este scurt. Sunetul scurt este sacadat, cel prelung este melodios. Cand sunetele sunt scurte si sacadate, se produce dezordine si nu se realizeaza armonia. Oamenii au uitat mai tarziu toate acestea si au facut clopote rotunde, in care bateau cu repeziciune incat nu se mai putea deosebi sunetul clar de cel aspru. Ceea ce se numeste aici “sacadat” are sens de sunet scurt, iar “melodios” sens de sunet lung, astfel ca “scurt si sacadat” indica un ritm alert intr-o melodie rapida.

In acustica se considera ca tipul vibratiilor de clopot este similar cu al castanietelor. Cand clopotul este executat din doua bucati turnate in forma de olane, la intreruperea unei melodii nu mai poate fi vorba de producerea de perturbatii reciproce intre undele sonore.

Faptul dovedeste ca vechii chinezi, cu cel putin 700 de ani in urma, aplicau cunostinte de acustica in executia instrumentelor muzicale.

Povestea adevarata care a dus la popularizarea mondiala pentru Campania ALS Ice Bucket Challenge este urmatoarea: Primele miscari au inceput la inceputul lui 2014 in SUA. La 30 iunie 2014 un post de televiziune a prezentat un filmulet despre unele manifestari. Dar inceputul fenomenului viral pare a fi provocat de Corey Griffin care a hotarat sa-si ajute prietenul Pete Frates, un fost jucator de baseball diagnosticat cu scleroza amiotrofica laterala. Acesta a postat un filmulet si l-a promovat prin Twitter.

Totul a urmat ca un tavalug si a transformat “provocarea galetii de gheata” (“Ice Bucket Challenge”) intr-o adevarata campanie umanitara mondiala. Pana la 27 august 2014 s-au strans peste 80 milioane dolari in conturile Organizatiei ALS.

VIDEO ALS Ice Bucket Challenge:

In ce consta provocarea “Ice Bucket Challenge”:

În termen de 24 de ore de la acceptarea provocarii participanții trebuie să înregistreze un videoclip. În primul rând, ei trebuie să anunțe acceptarea provocării, urmată de turnarea pe cap dintr-o găleată de apă si gheață. Apoi, participantul poate solicita o provocare pentru alte persoane.

Participantii pot alege sa refuze sau sa efectueze provocarea, dar in ambele cazuri ei doneaza o suma pentru organizatie. Intr-o versiune a provocării, participantul este așteptat sa doneze 10 dolari în cazul în care s-au turnat apă cu gheață peste capul lui sau 100 dolari în cazul în care nu a acceptat provocarea.

Doritorii pot dona direct prin intermediul Organizatiei