Castelul Corvinilor, Hunedoara

Castelul Corvinilor, HunedoaraRidicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, Castelul Corvinilor este o construcţie impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. De-a lungul timpului, castelul a avut mai mulţi proprietari şi a căzut pradă unui incendiu devastator în anul 1854.

Prima restaurare a monumentului s-a încheiat în anul 1914, fiind urmată de o altă etapă, în perioada 1956-1968.

Din anul 1974, Castelul Corvinilor a fost transformat în muzeu, în prezent acesta deţinând diverse colecţii de arheologie provenite din săpăturile sistematice efectuate în zona municipiului Hunedoara, dar şi expoziţii tematice.

11 repere in istorie pentru ziua de 22 iunie

Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare
1479 – Ştefan cel Mare începe construirea cetăţii Chilia Nouă

1498 – Ştefan cel Mare a condus o expediţie de represalii în Polonia, urmare a atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei. A ars toate aşezările şi cetăţile din Galiţia, până aproape de Cracovia

1546 – Filip Moldoveanul tipăreşte, la Sibiu, un “Tetraevanghel” slavon, reproducere fidelă a Tetraevangheliarului imprimat de ieromonahul Macarie în Ţara Românească, în anul 1512

1815 – Armatele aliate ale Rusiei, Austriei, Prusiei şi Angliei au impus abdicarea pentru a doua oară şi exilul lui Napoleon I, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815), pe Insula Sfânta Elena

1874 – S-a născut Constantin Orghidan, unul dintre întemeietorii industriei metalurgice româneşti şi numismat celebru (m. 29 aug. 1944)

1875 – La Viena, a avut loc semnarea Convenţiei comerciale, vamale şi de navigaţie dintre România şi Austro-Ungaria, pe o perioadă de zece ani.

1970 – Preşedintele Richard Nixon a semnat cel de-al 26-lea amendament la Constituţie, prin care vârsta de la care le era permis cetăţenilor să voteze era stabilită la 18 ani

1995 – România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană

1996 – Patriarhul Teoctist a protestat faţă de “acceptarea cu uşurinţă” de către “autorităţile competente” a organizării în România, în luna iulie, a Congresului Internaţional al grupării “Martorii lui Iehova”

2007 – Preşedintele Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Ali Larijani, a recunoscut că Iranul finanţează mişcarea islamistă, Hamas, precum şi gruparea Hezbollah

2008 – Scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier a decedat (n. 20 iunie 1917) (“Tărâmul vânturilor”)

Umbrela … Stiati ca …

UmbrelaCuvântul “umbrelă” provine din latinescul “umbros”, care înseamnă “umbră”.

Răspândirea umbrelelor în zilele moderne a început în Europa, la mijlocul secolului XVIII. Până atunci umbrelele erau văzute ca un accesoriu de modă pentru femei.

Primul bărbat care a purtat în public o umbrelă a fost britanicul Jonas Hanway. Influenţa sa a adus într-un final umbrela în rândul populaţiei din Anglia şi în curând în toată lumea.

Umbrelele pe care le folosim astăzi sunt împachetate cu Teflon, ceea ce face ca acoperământul să fie impermeabil.

Umbrelele pot fi folosite ca armă ofensivă sau defensivă. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy este primul care a început să folosească umbrele cu fibră Kevlar, ca parte din măsurile sale de securitate.

Agenţiile de securitate sunt cunoscute pentru faptul că modifică umbrelele pentru scopuri secrete. De exemplu, preşedintele bulgar Georgi Markov a fost asasinat în 1978 de un agent KGB care ascunsese otravă în interiorul umbrelei modificate.

Multe religii au adoptat umbrelele şi parasolurile ca parte din ceremoniile şi procesiunile lor.

Umbrela canelată cu oţel a fost inventată în 1852 de către Samuel Fox.

Prima umbrelă pliantă a apărut în 1969, fiind inventată de Bradford Philips.

Există un muzeu al huselor de umbrele pe o insulă de pe coasta Maine, în nord-estul Statelor Unite.

Majoritatea umbrelelor sunt produse în China. Cele mai multe dintre ele se fac în oraşul Songxia, cu 110.000 de locuitori. Localitatea produce 350 de milioane de umbrele pe an, iar fiecare muncitor trebuie să coasă 40 de umbrele pe oră.

Prima explozie în inovarea umbrelelor a avut loc la începutul secolului XIX. Potrivit unui istoric al umbrelei, Louis Octave Uzanne, “doar din 1808 în 1851, putem identifica 103 modele de invenţii şi îmbunătăţiri legate de umbrele şi ochelaride soare”. Printre aceste îmbunătăţiri se numără şi umbrela-telescop şi umbrela care conţinea un stilou. Totuşi, invenţia care avea să domine tehnologia umbrelelor a fost metoda de a produce umbrela care se deschidea singură printr-un “mecanism plasat în mâner”.

Deşi umbrelele şi parasolurile au o istorie de mii de ani, umbrela care se pliază a fost creată abia în 1928.

Umbrelele în miniatură folosite ca decor pentru băuturi datează din prima jumătate a secolului XX.

Proces de fabricatie Dacia 1100, primul autoturism sub marca DACIA

Primul autoturism sub marca Dacia s-a numit Dacia 1100 si a iesit de pe linia de fabricatie pe 20 august 1968.

Dacia 1100 a fost o berlină cu tracţiune şi motor pe spate, cu o capacitate cilindrică de 1.108 cmc şi cu o putere de 46 cai, atingând o viteză maximă de 135 km/h.

Noi filmari facute publice pe platforma Youtube, de catre British Pathee, arata procesul de fabricatie pentru modelul Dacia 1100. Modelul a fost fabricat sub licenţă Renault si reprezentand o adaptare a modelului Renault 8.

Echinoctiul de primavara

Echinoctiul de primavara
foto Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Termenul “echinoctiu” provine din cuvantul latin “ᅢquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor “ᅢquus” (egal) cu “nox, noctis” (noapte).

Echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice, cand ziua si noaptea vor fi egale. In 2018, echinoctiul de primavara se va produce marţi, 20 martie, la ora 18.15 (ora României, n.r.)

Incepand de la aceasta data, durata zilei, fata de cea a noptii, va fi in continua crestere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara, potrivit site-ului Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

chinocţiul este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.

Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.