Arta
Ovidiu Anton a castigat finala nationala si va reprezenta Romania la Eurovision Song Contest 2016, de la Stockholm, cu piesa “Moment of Silence”.
In urma votului, pe locul doi s-au clasat Vanotek feat The Code & Georgian, iar pe trei Florena, cu piesa “Behind the Shadows”.
Inna a lansat, pe 3 martie 2016, videoclipul melodiei “Bad Boys”, piesa fiind inclusa pe albumul artistei intitulat chiar “Inna”.
Melodia “Bad Boys” a fost compusa si produsa de Marco & Seba si Theea Miculescu, iar videoclipul a fost filmat in Barcelona de Khaled Mokhtar.
Theea Miculescu a compus muzica si pentru piesele “Singuri in doi” – Peter Pop feat. Lora, “Ne impotrivim” – Lora si “Fete din Balcani”- Corina.
Marco & Seba sunt producatorii romani ale unor piese care au consacrat-o pe Inna la nivel international – “Hot”, “Love”, “Deja-Vu”, “Sun Is Up”, dar si cele mai recente “Bop Bop”, “Diggy Down” si “Yalla”.
Cea de-a 88-a gala a premiilor Oscar si-a desemnat castigatorii pentru 2016.
Iata Lista completa a Nominalizarilor si Cartigatorii Oscar 2016:
Cel mai bun film:
“The Big Short”, in regia lui Adam McKay
“Bridge of Spies”, in regia lui Steven Spielberg
“Brooklyn”, in regia lui John Crowley
“Mad Max: Fury Road”, in regia lui George Miller
“The Martian”, in regia lui Ridley Scott
“The Revenant”, in regia lui Alejandro Gonzalez Inarritu
“Room”, in regia lui Lenny Abrahamson
“Spotlight”, in regia lui Tom McCarthy (castigator)
Cel mai bun actor intr-un rol principal:
Bryan Cranston, pentru rolul interpretat in “Trumbo”
Matt Damon, pentru rolul interpretat in “The Martian”
Leonardo DiCaprio, pentru rolul interpretat in “The Revenant” (castigator)
Michael Fassbender, pentru rolul interpretat in “Steve Jobs”
Eddie Redmayne, pentru rolul interpretat in “The Danish Girl”
https://youtu.be/dyp_DVgT260
Cel mai bun regizor:
Alejandro Gonzalez Inarritu, pentru regia la “The Revenant” (castigator)
Adam McKay, pentru regia la “The Big Short”
George Miller, pentru regia la “Mad Max: Fury Road”
Lenny Abrahanmson, pentru regia la “Room”
Tom McCarthy, pentru regia la “Spotlight”
Cea mai buna actrita intr-un rol principal:
Cate Blanchett, pentru rolul interpretat in “Carol”
Brie Larson, pentru rolul interpretat in “Room” (castigatoare)
Jennifer Lawrence, pentru rolul interpretat in “Joy”
Charlotte Rampling, pentru rolul interpretat in “45 Years”
Saoirse Ronan, pentru rolul interpretat in “Brooklyn”
Cel mai bun actor in rol secundar:
Christian Bale, pentru rolul interpretat in “The Big Short”
Tom Hardy, pentru rolul interpretat in “The Revenant”
Mark Ruffalo, pentru rolul interpretat in “Spotlight”
Mark Rylance, pentru rolul interpretat in “The Bridge of Spies” (castigator)
Sylvester Stallone, pentru rolul interpretat in “Creed”
Cea mai buna actrita in rol secundar:
Jennifer Jason Leigh, pentru rolul interpretat in “The Hateful Eight”
Rooney Mara, pentru rolul interpretat in “Carol”
Rachel McAdams, pentru rolul interpretat in “Spotlight”
Alicia Vikander, pentru rolul interpretat in “The Danish Girl” (castigator)
Kate Winslet, , pentru rolul interpretat in “Steve Jobs”
Cel mai bun film strain:
“Embrace of the Serpent” – Columbia
“Mustang” – Franta)
“Son of Saul” – Ungaria (castigator)
“Theeb” – Iordania
“A War” – Danemarca
Cel mai bun lungmetraj de animatie:
“Anomalisa”
“Boy and the World”
“Inside Out” (castigator)
“Shaun the Sheep Movie”
“When Marnie Was There”
Cea mai buna regie artistica:
“Bridge of Spies”
“The Danish Girl”
“Mad Max: Fury Road” (castigator)
“The Martian”
“The Revenant”
Cel mai bun scenariu adaptat:
“The Big Short”- Charles Randolph si Adam McKay (castigator)
“Brooklyn” – Nick Hornby
“Carol” – Phyllis Nagy,
“The Martian” – Drew Goddard
“Room” – Emma Donoghue
Cel mai bun scenariu original:
“Bridge of Spies” – Matt Charman, Ethan Coen si Joel Coe
“Ex Machina” – Alex Garland
“Inside Out” – Pete Docter, Meg LeFauve, Josh Cooley
“Spotlight” – Josh Singer si Tom McCarthy (castigator)
“Straight Outta Compton” – Jonathan Herman si Andrea Berloff
Cea mai buna imagine:
“Carol”
“The Hateful Eight”
“Mad Max: Fury Road”
“The Revenant” (castigator)
“Sicario”
Cel mai bun montaj:
“The Big Short”
“Mad Max: Fury Road” (castigator)
“The Revenant”
“Spotlight”
“Star Wars: The Force Awakens”
Cea mai buna coloana sonora:
“Bridge of Spies”
“Carol”
“The Hateful Eight” (castigator)
“Sicario”
“Star Wars: The Force Awakens”
Cel mai bun cantec:
“Earned It” din “Fifty Shades of Grey”
“Manta Ray” din “Racing Extinction”
“Simple Song #3” din “Youth”
“Til It Happens To You” din “The Hunting Ground”
“Writing’s On The Wall” din “Spectre” (castigator)
Cel mai bun montaj de sunet:
“Mad Max: Fury Road” (castigator)
“The Martian”
“The Revenant”
“Sicario”
“Star Wars: The Force Awakens”
Cel mai bun mixaj de sunet:
“Bridge of Spies”
“Mad Max: Fury Road” (castigator)
“The Martian”
“The Revenant”
“Star Wars: The Force Awakens”
Cele mai bune efecte vizuale:
“Ex Machina” (castigator)
“Mad Max: Fury Road”
“The Martian”
“The Revenant”
“Star Wars: The Force Awakens”
Cele mai bune costume:
“Carol”
“Cinderella”
“The Danish Girl”
“Mad Max: Fury Road” (castigator)
“The Revenant”
Cel mai bun machiaj:
“Mad Max. Fury Road” (castigator)
“The 100-Year-Old Man Who Climbed out the Window and Disappeared”
“The Revenant”
Cel mai bun scurtmetraj animat:
“Bear Story”, regie: Gabriel Osorio si Pato Escala (castigator)
“Prologue”, regie: Richard Williams si Imogen Sutton
“Sanjay’s Super Team”, regie: Sanjay Patel si Nicole Grindle
“We Can’t Live Without Cosmos”, regie: Konstantin Bronzit
“World of Tomorrow”, regie: Don Hertzfeldt
Cel mai bun scurtmetraj de fictiune:
“Ave Maria, regie: Basil Khalil si Eric Dupont
“Day One”, regie: Henry Hughe
“Everything Will Be Okay (Alles Wird Gut)”, regie: Patrick Vollrath
“Shok”, regie: Jamie Donoughue
“Stutterer”, regie: Benjamin Cleary si Serena Armitage (castigator)
Cel mai bun documentar de lungmetraj:
“Amy” (castigator)
“Cartel Land”
“The Look of Silence”
“What Happened, Miss Simone?”
“Winter on Fire: Ukraine’s Fight for Freedom”
Cel mai bun documentar de scurtmetraj:
“Body Team 12”
“Chau, Beyond the Lines”
“Claude Lanzmann: Spectres of the Shoah”
“A Girl in the River: The Price of Forgiveness” (castigator)
“Last Day of Freedom”
Pascal Bentoiu, unul dintre cei mai importanţi compozitori români, a murit duminică dimineaţă, 21 februarie 2016, la vârsta de 88 de ani.
“Astăzi-dimineaţă a fost supus unei intervenţii chirurgicale, într-un spital din Bucureşti. Suferea de o boală incurabilă de mult timp şi i-a cedat inima”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR).
Va prezentam cateva elemente din viata si activitatea marelui compozitor Pascal Bentoiu enumerate de Viorel COSMA in Encilopedia muzicii româneşti, care a aparut in 1999, citate de UCMR.
Studiile muzicale le-a urmat în Bucureşti (1943 – 1948) cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, orchestraţie, compoziţie), Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Vasile Filip (vioară), Theophil Demetriescu (pian). Paralel a urmat şi Facultatea de Drept din Bucureşti (1945 – 1947). |
MUZICĂ DE TEATRU: NUNTA LUI FIGARO de Beaumarchais (1955); FÂNTÂNA BLANDUZIEI de Vasile Alecsandri (1955); FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, de William Shakespeare (1956); CYRANO DE BERGERAC de Edmond Rostand (1957); HAMLET de William Shakespeare (1958); SOLDATUL SVEJK de Karel Hašek (1958); BURGHEZUL GENTILOM de Molière (1960); CEI DOI TINERI DIN VERONA de William Shakespeare (1960); OCEANUL de Aleksandr Stein (1961); POVESTE DIN IRKUTSK de Vasili Arbuzov (1962); A FUGIT UN TREN de Ştefan Iureş şi Ira Vrabie (1963), muzică pentru păpuşi, după romanul lui Gianni Rodari; ORESTIA de Eschil (1964); POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare (1964); DRUMUL PIPERULUI – MAGELLAN de Costel Popovici (1964), muzică pentru păpuşi; AMORUL DOCTOR, op. 15 (1964), operă comică într-un act, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui Molière, prem. Bucureşti, 23.XII.1966 Opera Română, Mircea Popa, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (voce şi pian); AMNARUL de Ştefan Lenkisch (1965), muzică pentru păpuşi după povestirea lui Chr. Andersen; IPHIGENIA ÎN AULIS de Euripide (1966); VIFORUL de Barbu Ştefănescu- Delavrancea; VRĂJITORUL DIN OZ de Iordan Chimet (1967), muzică pentru păpuşi după piesa lui L. Frank-Baum; ROMEO ŞI JULIETA de William Shakespeare (1967), CALIGULA de Albert Camus (1968); JERTFIREA IPHIGENIEI, op. 17 (1968), operă radiofonică, libretul de Alexandru Pop şi Pascal Bentoiu după piesa lui Euripide, p.a. Bucureşti, IX.1968, Radio- Bucureşti (ECE 0388 UCMR/SRR); HAMLET op. 18 (1969), operă în 2 acte, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui William Shakespeare, p.a. concert: Bucureşti, 19.XI.1971, Fil., prem. Marsilia (Franţa), 26.IV.1974, Opéra Municipal, Reynald Giovaninetti, regia Margarita Wallmann; VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de W. Shakespeare (1969). MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: CÂNTEC NOU (1962), pentru soprană şi orchestră, versuri de Ion Horea, p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Basarab. MUZICĂ SIMFONICĂ: UVERTURĂ DE CONCERT, op. 2 (1948, rev. 1959), p.a. Bucureşti, 1964, Orchestra RTV, Liviu Ionescu; CONCERT NR. 1 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 5 (1954), p.a. Bucureşti, 1957, Orch. Cinematografiei, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960; SUITĂ ARDELENEASCĂ, op. 6 (1955), p.a. Bucureşti, 1957, Orchestra RTV (Cuprinde: ÎNVÂRTITA; JIENEASCA; DE-A LUNGU; DANŢU); LUCEAFĂRUL, op. 7 (Eminesciana I) (1957), poem simfonic inspirat după poemul lui Mihai Eminescu, p.a. Bucureşti, 1958, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; CONCERT PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ, op. 9 (1958), p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963 (vioară şi pian), 1966 (partitura generală) (ECE 0248; H.T. 5325); IMAGINI BUCUREŞTENE, op. 10 (1959), trei mişcări simfonice, p.a. Bucureşti, 1959, Orchestra RTV, Iosif Conta (Cuprinde: ŞANTIERE; GRĂDINI; STADION), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1972; CONCERT NR. 2 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 12 (1960), p.a. Bucureşti, 1963, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969 (ECE 0248; Melodia – URSS 016585 – 86; H.T. 5325); SIMFONIA NR. 1, op. 16 (1965), p.a. Bucureşti, 24.IX.1966, Fil., Mircea Basarab, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967; SIMFONIA NR. 2, op. 20 (1974), p.a. Bucureşti, 9.X.1975, Bucureşti, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; SIMFONIA NR. 3, op. 22 (1976), p.a. Bucureşti, 8.II.1979, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; EMINESCIANA III, op. 23 (1976), concert pentru orchestră, p.a. Bucureşti, 24.V.1977, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; SIMFONIA NR. 4, op. 25 (1978), p.a. Bucureşti, 25.X.1979, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; SIMFONIA NR. 5, op. 26 (1979), p.a. Bucureşti, 7.XI.1980, Orchestra RTV, Paul Popescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1983 (ST-ECE 02327; Attaca Babel 9264-3, OCD 116); SIMFONIA NR. 6 „CULORI”, op. 28 (1985), p.a. Cluj-Napoca, 28.III.1987, Fil., Cristian Mandeal (Cuprinde: NEGRU; ROŞU; VERDE; GALBEN; ALBASTRU; ALB); SIMFONIA NR. 7 „VOLUME”, op. 29, (1986), p.a. Timişoara, 18.X.1986, Fil., Remus Georgescu; SIMFONIA NR. 8 „IMAGINI”, op. 30 (1987) (Cuprinde: VERGILIUS; DANTE; SHAKESPEARE; GOETHE; EMINESCU), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1996, p.a. Bucureşti, 1992, Fil., Horia Andreescu; CONCERT PENTRU VIOLONCEL ŞI ORCHESTRĂ, op. 31 (1989), p.a. Satu Mare, 1992, Fil., Corneliu Dumbrăveanu. MUZICĂ DE FILM: CINCI OAMENI LA DRUM (1962), regia Mihai Bucur şi Gabriel Bartha. MUZICĂ DE CAMERĂ: SONATĂ PENTRU PIAN, op. 1 (1947, rev. 1957); CVARTET DE COARDE NR. 1, op. 3 (1953), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974 (ST-ECE 01405); SONATĂ PENTRU PIAN ŞI VIOARĂ, op. 14 (1962), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964, idem în: PIESE PENTRU VIOLINĂ ŞI PIAN DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966, idem Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978 (ECE 0457; H.C. 5325); CVARTET DE COARDE NR. 2 AL „CONSONANŢELOR”, op. 19 (1973), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976 (ST-ECE 01405); CVARTET DE COARDE NR. 3, op. 27 a. (1980), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 4, op. 27 b. (1981), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 5, op. 27 c. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986 (ST –ECE 02327); CVARTET DE COARDE NR. 6, op. 27 d. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986. MUZICĂ CORALĂ: TE SLĂVESC PE TINE, PĂRINTE (1981), cor mixt, text liturgic după Matei (ELCD – 136; EDC 212). MUZICĂ VOCALĂ: 4 CÂNTECE PE VERSURI DE ŞT. O.IOSIF. op. 4 (1953), pentru bas şi pian (Cuprinde: VESELIE; MI-E DOR; DOINĂ; APRIL), Bucureşti, ESPLA, 1955; EMINESCIANA II – TREI SONETE, op. 8 (1958), pentru soprană şi pian, Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978; CINCI CÂNTECE PE VERSURI DE NINA CASSIAN, op. 11 (1959), soprană şi pian (Cuprinde: POEMA ŞI MAREA; OBÂRŞII; DESPRE RĂZBOI; FRUMOASĂ EŞTI; VICTORIE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960 (nr. 1, 3 şi 5), 1962 (nr. 2), (EMCD 01); 4 CÂNTECE PE VERSURI DE MIHAI BENIUC, op. 13 (1961), pentru mezzo-soprană şi pian, în: ALBUM DE LIEDURI DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964 (nr. 2); GELOZIE (1962), pentru bas şi pian, versuri de George Topârceanu; FLĂCĂRI NEGRE, op. 21 (1974), ciclu de 7 cântece pentru tenor şi pian, versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: OGLINDA; DULCE AŞTEPTARE; MONADA; DOARME FECIOARA; LAVA DE GHIAŢĂ; ALEGEREA LEMNULUI; MAI ESTE CALE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INCANDESCENŢE, op. 24 (1977), ciclu de 4 cântece pe versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: CUNOAŞTEREA; PIATRĂ PESTE PIATRĂ; M-AM DESPRINS; DE CE ?), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INTEGRALA LIEDURILOR op. 8, op. 11, op. 21 şi op. 24 (Disc EMCD 01). EDIŢII CRITICE: TRIO ÎN LA MINOR de George Enescu. Descifrare, transcriere. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005. ORCHESTRAŢII: ŞASE CÂNTECE ŞI-O RUMBĂ, OP. 12 DE MIHAIL JORA, (1970), p.a. Bucureşti, 11.III.1971, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu (Cuprinde: CÂNTEC DE DOR; CÂNTEC DE VESELIE; CÂNTEC DE LEAGĂN; CÂNTEC DE BAL; CÂNTEC DE DRAGOSTE; COLINDĂ; RUMBA LA MOŞI); SIMFONIA NR. 5 de George Enescu (1995), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti, 1996, Orch. Naţ. Radio, Horia Andreescu (Casa Radio Buc. – 2003; CD – Radio 001); SIMFONIA NR. 4 de George Enescu (1996), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. 1997, Fil., Cristian Mandeal (Edit. Casa Radio – 2003); ŞAPTE CÂNTECE DE CLÉMENT MAROT / SEPT CHANSONS DE C.M. (1998), voce şi orchestră; ISIS de George Enescu (1999), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti. 9.XII.1999, Fil., Cristian Mandeal; ANDANTE RELIGIOSO de George Enescu (2001), pentru 8 violonceli şi 4 contrabaşi, p.a. Bucureşti, 17.IX.2001, Cello-bassissimo, Marin Cazacu. ETNOMUZICOLOGIE, ESTETICĂ: 100 JOCURI DIN ARDEAL, Bucureşti, ESPLA, 1955 (în colaborare); CÂTEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA RITMULUI ŞI NOTAŢIEI MELODIILOR DE JOC ROMÂNEŞTI, în: REV. FOLC., Bucureşti, nr. 1 – 2, 1956; MUZICA POPULARĂ CA IZVOR AL CREAŢIEI PROGRAMATICE ŞI CU TEXT, în: MUZICA, Bucureşti, 9, nr. 1, 1959; CÂTEVA ASPECTE ALE ARMONIEI ÎN MUZICA POPULARĂ DIN ARDEAL, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, nr. 8, 1962 şi nr. 5, nr. 7, 1963, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 1, 1965; MIHAIL JORA, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 7, 1964, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 2, 1966; PROBLEME ACTUALE ALE MUZICII, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 49 (947), 4.XII.1964; IMAGINE ŞI SENS. Eseu asupra fenomenului muzical, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1971 (Ed. I), 1973 (Ed. II), idem în limba franceză 1979; DESCHIDERI SPRE LUMEA MUZICII. Culegere de articole şi eseuri, Bucureşti, Edit. Eminescu, 1973; GÂNDIREA MUZICALĂ, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1975; CAPODOPERE ENESCIENE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984 (Ed. I), 1999 (Ed. II); ASPECTS DU MONUMENTAL DANS L’OEUVRE D’ENESCO, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, 1990, idem în: ASPETTI DEL MONUMENTALE NELL’OPERA DI ENESCU în: „DANUBIO, UNA CIVILTA MUSICALE”, vol. IV, Monfalcone, 1994; DESPRE MIHAIL JORA – GÂNDURI, AMINTIRI (centenar Jora), în: MUZICA, nr. 4, 1991, idem în: MIHAIL JORA. STUDII ŞI DOCUMENTE, Buc., 1995; GEORGES ENESCO – ARTHUR HONEGGER (CORRESPONDANCE), în: MUZICA, nr. 2, 1992; UN MANUSCRIT D’ENESCO (CORRESPONDANCE AVEC BERNARD GAVOTY), în: MUZICA, nr. 3, 1994; DESPRE SIMFONIA A 5-A A LUI GEORGE ENESCU, în: MUZICA, nr. 4, 1996; GEORGE ENESCU – SIMFONIILE NETERMINATE, în: MUZICA, nr. 1, 1998; ISIS de George Enescu, în: MUZICA, nr. 3, 1999; a. OEDIPE: L’OBRA I L’EPOCA, b. A L’ENTORN D’OEDIPE, în catalană, cu traducere engleză, în: „TEMPORADA D’OPERA: 2002 – 2003″, AMICS DEL LICEU, Barcelona, 2002. |
Constantin Brâncuşi s-a născut în România în anul 1876, într-un mic sat oltenesc de la picioarele Carpaţilor, în sânul unei lumi rurale şi arhaice. Foarte tânăr, el părăseşte satul natal şi, în 1894, intră la Şcoala de arte şi meserii din Craiova, unde este admis anul următorul la atelierul de sculptură, iar apoi în cadrul celui de sculptură în lemn. În 1898, el intră la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1904, el traversează o parte din Europa pentru a ajunge la Munchen, unde se opreşte puţin timp la Kunstakademie, înainte de a sosi la Paris, în data de 14 iulie.
Odată cu sosirea sa la Paris, el îşi urmăreşte formarea la Ecole de Beaux-arts în cadrul atelierului unui sculptor academic recunoscut: Antonin Mercié. În perioada 1906-1907, absolvent al artelor frumoase, acesta expune la Salonul de Toamnă. Auguste Rodin, preşedintele juriului, remarcă munca lui Brâncuşi şi îi propune să devină practician în cadrul atelierului său. În acea perioadă, Rodin se bucura de o recunoaştere internaţională şi pentru el lucrau în jur de 50 de asistenţi.
O lună în atelierului lui Rodin îi ajunge lui Brâncuşi pentru estima că „nu creşte nimic la umbra marilor copaci”. Urmează o perioadă dificilă pentru a-şi defini propriul statut de artist: „aceştia au fost anii cei mai duri, anii de cercetare, anii în care trebuia să-mi găsesc propria cale”.
Dacă Rodin căuta să se impună haosului material, pentru Brâncuşi, „însăşi textura materiei este cea care comandă tema şi forma, care trebuie amândouă să pornească din materie şi nu să fie impusă din exterior”.
Este o diferenţă esenţială între cei doi, Brâncuşi neprezentându-se ca un creator, ci ca un intercesor, capabil să reveleze în materialul pe care-l foloseşte „esenţa cosmică a materiei”. În alegerea sa prealabilă a blocului de piatră sau lemn, Brâncuşi percepe în avans, în specificitatea materialului, prezenţa sculpturii.
După ce a descoperit temele majore ale operei sale între 1909 şi 1925 (Sărutul, Pasărea măiastră, Coloana Infinitului, Cocoşul etc.), Brâncuşi nu face decât să le reia, neobosit, adesea cu infime variaţiuni.
În cadrul modernităţii pe cale să se realizeze, mişcările de avangardă au puţină influenţă asupra muncii sale. În realitatea, el nu întâlneşte cu adevărat un model în sculptura occidentală şi, precum mulţi artişti contemporani lui, se interesează de alte civilizaţii, din Asia şi Africa, prezentate în colecţiile muzeelor Guimet, Louvre sau muzeul etnografic de la Trocadero. Referirile la o artă arhaică îi permit să-şi extragă opera din stilurile proprii epocii sale şi să se înscrie într-o dimensiune universală.
Filmul se bazează pe un text real documentar, lucruri nu “spuse” de Brâncuşi, deci neatestate ştiinţific, ci scrise, notiţe rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor. Iar locurile de filmare sînt cele atinse de trecerea lui Brâncuşi, sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cîntat, biserica română din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier unde a spălat pahare să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54, locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin 11, astăzi şantier, cimitirele Pere Lachaise şi Montparnasse unde odihnesc prietenii lui, Muzeul Rodin şi mormîntul lui Rodin de la Meudon – cu replica sa la Philadelphia -, Centre Pompidou cu atelierul vechi (1977) şi macheta viitorului atelier care îşi aşteaptă inaugurarea în martie 1997. – Cornel Mihalache
Cu ocazia celebrării a 140 de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, ICR Lisabona va organiza vineri, 19 februarie 2016, ora 19.00, la sediul său din Rua do Barão 10, un eveniment omagial Constantin Brâncuși, constituit dintr-o prelegere și din proiecția a doua filme documentare. Prelegerea intitulată Viziuni ale infinitului este o prezentare realizată de echipa ICRL a principalelor etape de creație ale sculptorului, ce va fi însoțită de o ilustrare în powerpoint a ansamblului de la Târgu Jiu și a atelierului parizian. Cu aceeași ocazie vor fi proiectate două documentare artistice dedicate marelui sculptor român: Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit în regia lui Laurenţiu Damian, și Concert pentru Domnișoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi în regia lui Francisc Mráz. Ambele filme au subtitrări în engleză. Intrarea este liberă.
Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit de Laurenţiu Damian – 45`
Imaginea: Dănuţ Pădure, Mălin Muşatescu, Doru Segall
Comentariul: Sorana Gorjan
Premiul pentru film documentar – UCIN – 2002
Coproducţie: Ministerul Culturii si Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, CNC, Editura Video
În octombrie 1996, Coloana fără sfârșit a fost demontată. După patru ani de expertize tehnice, lucrările de restaurare au fost iniţiate in toamna anului 2000 şi finalizate la începutul iernii. Filmul surprinde acest proces probabil unic, în contextul mai larg al operei şi personalitaţii lui Constantin Brâncuşi. Este vorba nu doar despre valoarea de document a imaginilor, ci şi despre conlucrarea dintre perspectiva exegetică şi cea poetică.
Concert pentru Domnisoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi de Francisc Mráz – 10`
Editura Video, premiul II la Festivalul Filmului de Artă București, Premiul III la Festivalul naţional de Documentar de Artă – 1997
Scurtmetrajul realizat în 1997 este un eseu vizual având ca motiv central faimoasa lucrare Domnişoara Pogany a inovatorului sculpturii secolului 20, Constantin Brâncuşi, născut la Hobiţa. Filmul regizorului Francisc Mraz combină imaginile artistice cu forţa expresivă aConcertului pentru clarinet şi orchestră a marelui compozitor Aurel Stroe (1932-2008), interpretat de către Aurelian Octav Popa.
ICR Stockholm
Skeppsbron 20
Ora 17.00
Intrarea liberă. Confirmări la rkis@rkis.se
Institutul Cultural Român din Stockholm organizează vineri, 19 februarie 2016, începând cu ora 17:00, la sediul instituţiei, o conferinţă dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi, urmată de proiecția filmului documentar despre viața şi opera artistului, în regia lui Cornel Mihalache. Având loc în contextul celebrării a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, evenimentul marchează, totodată, declararea ca sărbătoare națională a zilei de 19 februarie (data nașterii artistului).
Seara va începe cu o conferinţă dedicată vieţii şi operei brâncușiene, susținută de Mircea Iliescu, doctor în istoria artei la Universitatea din Stockholm. Prelegerea își propune să sublinieze rolul esenţial al creaţiei brâncușiene, reliefând, totodată, amprenta lăsată lumii întregi de demersul artistic al sculptorului român. Expunerea va căuta să evidenţieze, de asemenea, semnificaţia filozofică a relaţiei dintre operă şi spaţiul înconjurător, „raport prin care Constantin Brâncuşi s-a distins ca genial premergător al noilor direcţii ale sculpturii moderne” (Mircea Iliescu). Conferința va fi susținută în limba suedeză.
În continuarea programului, publicul va putea viziona filmul documentar Brâncuși, realizat de Cornel Mihalache în 1996. Documentarul urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, cum ar fi inaugurarea monumentelor de la Târgu Jiu în 1938 în lipsa artistului, renunțarea la cetățenia română pentru a o primi pe cea franceză în 1952, testamentul sculptorului din 1956. Filmul va fi proiectat cu subtitrare în engleză.
Mircea Iliescu este specialist şi doctor în istoria artei. Pe parcursul carierei sale acesta a fost redactor al revistei Amfiteatru, a lucrat ca specialist la Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti şi a fost, de asemenea, redactor principal al editurii Meridiane. În anul 1982 se stabileşte în Suedia, unde urmează cursurile de Istoria Artei din cadrul Universităţii din Stockholm. Mircea Iliescu devine ulterior asistent universitar şi apoi lector al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii din Stockholm. În anul 2001 îi este acordat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții. Mircea Iliescu a scris şi a susţinut mai multe conferinţe despre opera lui Constantin Brâncuşi atât în Suedia, cât şi România.
Vineri, 19 februarie 2016, ora 18.00, la sediul Accademia di Romania va avea loc conferința „Brâncuși – între contemporanii săi și posteritatea operei” susținută de prof. Grigore Arbore-Popescu, urmată de proiecția filmului documentar „Brancusi” de Cornel Mihalache (1996).
Grigore Arbore Popescu ocupă, din 1995, funcția de director tehnologic al Centrului Național al Cercetării din Italia în cadrul Institutului de Studii Marine din Veneția. Este absolvent de Istorie Antică și Arheologie (Universitatea din București, 1965), Istoria și Teoria Artei (Institutul Universitar de Arte Plastice, București, 1970). A obținut doctoratul în Istoria Artei (diploma de perfecționare) cu Magna cum laudae la Scuola Normale Superiore din Pisa (1975) și la Universitatea din București (1980). Între 1991-1995 a fost expert al Centrului National al Cercetarii din Italia pentru activitatea de programare si de coordonare în vederea consolidării raporturilor de colaborare – științifică și tehnologica – cu țările Europei Centrale și de Est.
„Brâncuși 140″: aniversare la The Wild Horses of Sable Island Gallery, New York
