Solstiţiul de vară va debuta anul acesta la ora 13.07, ziua de 21 iunie fiind cea mai lungă din an şi marcând începutul verii astronomice.

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, notează astro-urseanu.ro.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţa de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia.

Soarele, aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelasi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până pe 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.

Mai multe detalii gasiti aici.

O stea albastra, care a primit numele Icarus, este cea mai indepartata stea individuala cunoscuta pana acum, informează NASA.

Fenomenul cosmic ce face o astfel de stea vizibilă se numește lentilă gravitațională.

Gravitația unui grup masiv de galaxii ce se află într noi și stea actionează ca o lentilă naturală în spațiu, curbând și amplificând lumina.

Datorita acestui fenomen specialistii care folosesc telescopul Hubble au reusit sa observe steaua situata intr-o galaxie foarte indepartata, la aproximativ 9 miliarde de ani lumina.

Eclipsa lunara denumita “Superluna albastra sangerie” are loc miercuri, 31 ianuarie 2018.

Expresia “Luna albastra” desemneaza a doua Luna plina intr-o luna, un fenomen care apare destul de rar. Cand Luna trece in conul de umbra produs de Tera este denumita si “Luna sangerie”, deoarece astrul nu devine complet negru, o parte din lumina soarelui, reflectata de atmosfera terestra, atingand indirect suprafata lunara. Unele raze solare sunt de asemenea filtrate, ceea ce produce reflexe rosiatice sau asemanatoare cuprului pe Luna.

Ultimul eveniment de acest gen a avut loc in 1982 si a fost vizibil in Europa, in Africa si in vestul Asiei.

Pentru America de Nord, un eveniment similar a avut loc acum 152 de ani, in martie 1866, iar inainte in 31 mai 1341, potrivit documentelor epocii.

Imagini Video cu superluna albastra sangerie sunt transmise LIVE de catre NASA: