Category Archives: Astre

Ce corp ceresc a fost observat la Barlad?

Cometa C/2013 UQ4
Cometa C/2013 UQ4; Foto: Astro Barlad

Un corp ceresc neobisnuit a fost observat la Barlad. O cometa, ce initial a fost un asteroid a devenit un subiect interesant pentru astronomi

Recent, echipa de la Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Parvan” din Barlad a reusit sa surprinda de pe teritoriul Romaniei o cometa mai putin obisnuita. Initial acest obiect era un asteroid cu numele 2013 UQ4, si ulterior astronomii au descoperit ca a devenit o cometa C/2013 UQ4 (Catalina). Descoperirea a fost facuta pe 23 octombrie 2013, la Observatorul Astronomic “Catalina Sky Survey” din Arizona, SUA.

Astronomii au constatat ca asteroidul studiat de ei s-a transformat intr-o cometa, fenomen mai putin obisnuit, dar nu iesit din comun. Se pare ca un anumit tip de asteroizi ce contin foarte multa gheata si gaze, pot sa devina comete in momentul cand acestia se apropie de Soare. Acest obiect va deveni destul de stralucitor si va fi vizibil chiar si vizual prin telescoape modeste la finalul lunii iunie si inceputul lunii iulie 2014.

Informatii suplimentare pe universtoday.com

Echinoctiul de primavara

Echinoctiul de primavara
foto Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Termenul “echinoctiu” provine din cuvantul latin “ᅢquinoctium”, rezultat din combinarea cuvintelor “ᅢquus” (egal) cu “nox, noctis” (noapte).

Echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii astronomice, cand ziua si noaptea vor fi egale. In 2018, echinoctiul de primavara se va produce marţi, 20 martie, la ora 18.15 (ora României, n.r.)

Incepand de la aceasta data, durata zilei, fata de cea a noptii, va fi in continua crestere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara, potrivit site-ului Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

chinocţiul este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.

Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spaţiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.

Luna ”Regina noptii”

Luna plina
Luna plina

Fie ca li se infatisa cu “fata rotunda” sau i se ivea doar o parte a sa, Luna i-a intrigat pe oamenii din timpurile stravechi, care-au numit-o “Regina noptii” sau “Regina cerului”.

Luna a fost considerata un simbol al Mamei Divine, al feminitatii, al receptivitatii, al viselor, al inconstientului si al impulsurilor instinctuale.

Luna este un gardian al secretelor vietii si ale mortii, jucand un rol important in toate initierile si cautarile spirituale.

Ciclul Lunii este de 29 zile, 12 ore si 44 minute si are opt faze: Luna noua, Crai nou, Primul patrar, Luna convexa, Luna plina, Luna difuza, Ultimul patrar si Secera.

Cea care fascineaza cel mai mult este Luna plina!

I.D.L.
enciclopedica.net – ianuarie 2013