“Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiţi!”, a declarat la câteva minute după ora 16.00 GMT (18.00 – ora României, n.r.) Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spaţiale al misiunii Rosetta de la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din cadrul ESA

Rosetta este o sondă care călătoreşte de 10 ani în spaţiu, aflată la o distanţă de 511 milioane de kilometri de Terra.

Lansat la o distanţă de circa 20 de kilometri de cometă, Philae a avut nevoie de o cădere liberă de şapte ore pentru a se poziţiona pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko – o realizare tehnologică reuşită în premieră de un vehicul spaţial creat de oameni. Situl ales pentru această operaţiune periculoasă, denumit Agilka, este o zonă cu o suprafaţă de aproximativ 1 kilometru pătrat, aflată pe un mic lob al nucleului cometei.

Robotul Philae s-a plasat pe cometă deplasându-se cu 3,5 kilometri pe oră, în timp ce cometa se deplasează prin spaţiu cu viteza de 18 kilometri pe secundă.

Cometa Ciurimov-Gherasimenko a fost descoperita in 1969.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Mai multe amanunte aici

România trece la ora oficială de iarnă în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie, mai exact, in 30 octombrie 2016. Astfel ora 4.00 urmeaza să devină ora 3.00 si va fi ziua cea mai lungă din an, respectiv va avea 25 de ore.

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 s,i a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită “timpul legal român”.

Cand trece Romania la ora oficiala de vara

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie. Pentru trecerea la ora oficială de vară, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că duminică 26 martie 2017, care va avea 23 de ore, va fi cea mai scurtă zi din an.

România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră, astfel că ora 03.00 va deveni ora 04.00.

In tara noastra ora de vara a fost introdusa prima oara in 1932 (intre 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 si pana in 1940, cand s-a renuntat la acest obicei, ora de vara era introdusa in prima duminica din aprilie pana in orima duminica a lui octombrie.

Intre anii 1941 si 1979 nu s-a mai folosit ora de vara.

Reintroducerea orei de vara s-a produs in 1979. Pana in 1996 (cu mici exceptii) ora de vara se introducea la sfarsitul lui martie pana la sfarsitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vara incepand cu ultima diminica din luna martie pana in ultima duminica din luna octombrie.

Save

Save

Eclipsele de Soare au loc atunci când Luna, în orbita ei terestră, se interpune între Soare şi Terra. Observarea acestui fenomen se poate face fără instrumente astronomice, dar este nevoie de filtre de protecţie pentru că privitul direct spre Soare poate afecta grav vederea, ducând chiar la orbire. Specialiştii recomandă utilizarea de ochelari speciali.

De pe teritoriul Romaniei urmatoarea eclipsă parţială de Soare va putea fi urmarita pe 20 martie 2015.

NASA anunta un eveniment care se intampla o data la 1 milion de ani. Este vorba de o cometă care trece pe lângă Marte pe 19 octombrie 2014.

Nucleul cometei Siding Spring, cunoscută în mediul ştiinţific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri în diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc.

Cometa trece la o distanţă de 139.500 de kilometri de Marte, duminică, la ora 21.27 (ora României). Cometa se va afla, faţă de Marte, la o treime din distanţa dintre Terra şi Lună.

Cometa C/2013 A1 a călătorit mai bine de un milion de ani înainte de a se întâlni pentru prima dată cu Marte şi nu va mai reveni în Sistemul Solar decât după un alt milion de ani, când va efectua o nouă rotaţie în jurul Soarelui.

Incepand de la aceasta data, durata zilelor va continua sa scada, iar cea a noptilor sa creasca, pana la data de 21 decembrie, cand va avea loc momentul solstitiului de iarna.

Punctul echinoctiului de toamna, numit si “punct autumnal” , se afla pe sfera cereasca la intersectia eclipticii (ce reprezinta proiectia pe sfera cereasca a planului orbitei Pamantului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele il traverseaza la aceasta data, trecand din emisfera nordica a sferei ceresti in cea sudica, informeaza astro-urseanu.ro.

Aflandu-se deci la aceasta data in dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va rasari si va apune chiar in punctele cardinale est si vest, durata zilelor fiind astfel egala, indiferent de latitudine, cu cea a noptilor. Singurele exceptii le intalnim in regiunile polare, in zona polului nord incepand lunga noapte polara, iar in cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, pana la momentul echinoctiului de primavara.

In emisfera sudica a Pamantului, data de 23 septembrie marcheaza inceputul primaverii.