Category Archives: Natura

Natura

DESCOPERIRE: specie noua de mamifer primitiv la Hateg

specie noua de mamifer primitiv la Hateg
foto: ubbcluj.ro (Imagine cu rocile cretacic terminale de la Nălaț-Vad; b. Craniul parțial de Kogaionon radulescui sp. nov. în vedere ventrală.)
O echipă mixtă româno-belgiană de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Muzeul Județean Mureș (Vlad Codrea, Alexandru Solomon), alături de Institutul Regal de Științele naturii din Bruxelles, Belgia (Thierry Smith, Ghéreint Devillet) a descris o specie nouă de mamifer primitiv de la finalul Mezozoicului, pornind de la o descoperire mai veche realizată de prof. dr. Vlad Codrea.

Descoperirea a fost publicată în revista Journal of Mammalian Evolution, iar specia are la bază un fragment de craniu asociat cu un premolar inferior și un fragment de mandibulă al altui individ. Fragmentul de craniu cu dinți asociați și cel de mandibulă au fost descoperite la Nălaț-Vad, județul Hunedoara, în roci având vârste estimate în jur de 70 milioane de ani care dovedesc posibila existență a unui domeniu insular, așa-numita „Insulă Hațeg”.

Kogaionon radulescui este o specie de mamifer multituberculat din grupul kogaionidelor dedicată regretatului paleontolog bucureștean Constantin Rădulescu, fost director al Institutului de Speologie „Emil Racoviță”. Astfel de mamifere, dar din specii diferite, au mai fost descrise din Hațeg și din alte teritorii românești, precum sud-vestul Bazinului Transilvaniei sau Poiana Ruscă. Analizele caracterelor morfologice ale acestor viețuitoare au permis paleontologilor să demonstreze că taxonul semnalat în 2018 drept Litovoi tholocephalos de la Pui, Bazinul Hațeg, nu este altceva decât un sinonim a ceea ce fusese anterior descris cu ani în urmă, din aceeași localitate drept Barbatodon transylvanicus. Cum genul Litovoi (caracterizat de autorii studiului din 2018 drept un animal „cu creier mic”) fusese dedicat voievodului care stăpânise în Evul Mediu ținuturile Olteniei de Nord și Hațegului, prin noua contribuție recent publicată, asistăm la a doua sa „moarte”, cea dintre numirile zoologice.

Noua descoperire demonstrează pe de o parte diversitatea vechilor faune hațegane, iar pe de alta aduce claritate în sistematica mamiferelor ce ne-au precedat cu milioane de ani în urmă, servind de asemeni la înțelegerea vechilor medii de viață precum și a faunelor care le-au populat. De asemenea, acest nou taxon completează seria de descoperiri realizate recent de către echipa de cercetare condusă de prof. Vlad Codrea.

Sursa: UBBCluj.ro

Premiul Nobel pentru Chimie 2021

Premiul Nobel Chimie 2021Premiul Nobel pentru Chimie pe 2021 a fost atribuit cercetătorilor Benjamin List (Germania) şi David McMillan (SUA) pentru “dezvoltarea organo-catalizei asimetrice, o unealtă ingenioasă pentru construirea moleculelor”.

Benjamin List este afiliat Max-Planck-Institut für Kohlenforschung (Germania), iar David W.C. MacMillan, Universităţii Princeton (SUA).

Multe domenii de cercetare și industrii sunt dependente de capacitatea chimistilor de a construi molecule care pot forma materiale elastice și durabile, stochează energia în baterii sau
inhibă progresia bolilor. Această muncă necesită catalizatori, care sunt substanțe care controlează și accelerează reacții chimice, fără a deveni parte finala a produsului. De exemplu, catalizatorii din automobile transformă substanțele toxice din gazele de eșapament in molecule inofensive. Corpurile noatre conțin, de asemenea, mii de catalizatori sub formă de
enzime, care ajuta moleculele necesare vieții.

Crearea moleculelor este o artă dificilă, a transmis Academia Suedeză de Ştiinţe. Benjamin List şi David MacMillan sunt laureaţi ai premiului Nobel pentru Chimie pe 2021 pentru că au dezvoltat o nouă unealtă precisă pentru construirea moleculară – organo-cataliza. „Aceasta a avut un impact important în cercetarea farmaceutică şi a contribuit la o chimie mai verde”.

Mai multe detalii in comunicatul oficial al NobelPrizes.org.

Cele mai vechi amprente lăsate de om

Cele mai vechi amprente lăsate de om in America de Nord
foto: https://www.nps.gov/
Experţi de la Parcul Naţional White Sands, National Park Service, US Geological Survey, Universitatea Bournemouth, Universitatea din Arizona şi Universitatea Cornell au descoperit, în America de Nord, urme de paşi, considerate cele mai vechi amprente lăsate de om.

Cercetările realizate în Parcul Naţional White Sands din New Mexico au scos la iveala urme de paşi cu o vechime între 21.000 şi 23.000 de ani.

Amprentele au fost îngropate în straturile de sol din parcul naţional, oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey analizând seminţele încorporate în trasee pentru a calcula vârsta fosilelor. Cercetătorii au determinat că zecile de urme găsite aparţineau mai multor oameni, în majoritate copii şi adolescenţi.

Rezultatele au fost publicate in revista Science.

Alte detalii pot fi gasite si pe pagina oficiala a Parcului Naţional White Sands.