Tag Archives: Romania

România la Jocurile Olimpice de la Tokyo

Jocurile OlimpiceRomânia va fi reprezentată la Jocurile Olimpice de la Tokyo de 101 sportivi care vor concura în 17 discipline sportive: înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, tir cu arcul, judo şi tenis.

46 de sportive şi 55 de sportivi vor reprezenta România la Jocurile Olimpice.

Atletism (10 sportivi): Florentina Costina Iusco şi Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Mihaela Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălţime), Alin Alexandru Firfirică (aruncarea discului), Marius Iulian Cocioran (50 km marş), Rareş Andrei Toader (aruncarea greutăţii), Bianca Florentina Ghelber (aruncarea ciocanului), Andrea Miklós (400 m), Mihăiţă Alexandru Novac (aruncarea suliţei). Antrenori: Teodoru Agachi, Nicolae Alexe, Valentin Anghel, Sergiu Mihai Octavian Măzăran, Oana Manuela Pantelimon, Mihai Corucle

 

Echipa feminină baschet 3×3 (4 jucătoare + 2 rezerve): Ancuţa Violeta Stoenescu, Gabriela Mărginean, Sonia Ursu, Claudia Monica Ćuić; Rezerve – Anca Şipoş, Gabriela Irimia. Antrenor – Tatiana Gallová;

Box (2): Cosmin-Petre Gîrleanu (52 kg), Maria Claudia Nechita (57 kg). Antrenori: Dumitru Dorobanţu, Adrian Lăcătuş;

Canotaj – 9 echipaje (36 sportivi + 2 rezerve):

Opt rame cu cârmaci masculin (8+): Alexandru Petrişor Chioseaua, Florin Sorin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu Vasile Bejan, Vlad Dragoş Aicoboae, Constantin Adam, Florin Nicolae Arteni Fîntînariu, Ciprian Huc, Adrian Petre Munteanu;

Opt rame cu cârmaci feminin (8+): Maria Magdalena Rusu, Viviana Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu, Daniela Druncea;

Patru rame fără cârmaci  masculin (4-): Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari;

Patru rame fără cârmaci feminin (4-):  Mădălina Hegheş, Roxana Iuliana Anghel, Elena Logofătu, Cristina Georgiana Popescu;

Doi rame feminin (2-): Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi;

Doi rame masculin (2-): Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă;

Dublu vâsle categorie uşoară feminin (L2x): Ionela Livia Cozmiuc, Gianina Elena Beleagă;

Dublu vâsle feminin (2x): Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş;

Dublu vâsle masculin (2x): Ioan Prundeanu, Marian Florian Enache;

REZERVE: Elena Iuliana Mihai, Alexandru Cosmin Macovei

Antrenori: Dorin Alupei, Antonio Colamonici, Vasile Ionel Măstăcan, Bogdan Liviu Codrici, Marius Bacaoanu Aanei, Ciprian Atomei

Ciclism (2): Vlad Dascălu (mountain bike), Eduard Michael Grosu (ciclism pe şosea). Antrenori: Paulo De La Fuente Perez, Georgios Georgiadis;

Fotbal (18 jucători + 4 rezerve):

PORTARI: Aioani Marian Mihai, Mihai Maximilian Popa, Ştefan Târnovanu;

FUNDAŞI:  Tudor Cristian Băluţă, Radu Ştefăniţă Boboc, Andrei Chindriş, Ion Gheorghe, Virgil Eugen Ghiţă, Andrei Florin Raţiu, Florin Ştefan, Alexandru Ştefan Paşcanu, Ricardo Florin Grigore;

MIJLOCAŞI: Mihai Alexandru Dobre, Marius Mihai Marin, Dragoş Ionuţ Nedelcu, Eduard Marian Florescu, Antonio Sefer, Virgil Andrei Ciobanu, Marco Alexandru Dulca;

ATACANŢI: Andrei Sîntean, George Danuţ Ganea, Valentin Gheorghe;

Antrenori: Mirel Matei Rădoi, Constantin Nicolae Dică, Florin Constantinovici Schreiber, Leontin Toader

Gimnastică artistică (3): Maria Larisa Holbură (individual compus), Larisa Andreea Iordache (individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri). Antrenori: Ştefan Csaba Gál; Lăcrămioara Moldovan, Cristian Moldovan;

Înot (4): Robert Glinţă (100 m spate), Daniel Martin (100 m spate), David Popovici (100 m liber); Bianca Andreea Costea (50 m,100 m liber). Antrenori: Mugur Constantin Tomescu, Adrian Rădulescu;

Canoe sprint (2): Victor Mihalachi, Cătălin Chirilă (C2 – 1000 m). Antrenor – Florin Popescu;

Judo (3): Andreea Ştefania Chiţu (cat. 52 kg), Alexandru Constantin Raicu (cat. 73 kg), Vladuţ George Simionescu (cat. +100 kg). Antrenori: Florin Bercean, Kohei Oishi;

Lupte (5): feminin – Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Beatrice Ana (cat. 53 kg), Kriszta Tünde Incze (cat. 62 kg), libere masculin – Albert Saritov (cat. 97 kg); greco-romane –  Alin Alexuc-Ciurariu (cat. 130 kg). Antrenori: Petrică Carare, Nikolay Ilich Stoyanov, Ion Vremere;

Scrimă (2): Ana Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie). Antrenori: Rareş Eugen Dumitrescu, Radu Nicolae Podeanu;

Tenis (2): Ioana  Raluca Olaru, Monica Niculescu, Mihaela Buzărnescu. Antrenor: Stelian Călin Ciorbagiu;

Tenis de masă (4 + 1 rezervă): Daniela Dodean Monteiro (echipe), Bernadette Szocs (echipe, simplu, dublu mixt), Elizabeta Samara (echipe, simplu), Irina Ciobanu (echipe, rezervă), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt). Antrenori:  Viorel Filimon, Andrei Filimon;

Tir sportiv (1): Laura Georgeta Ilie (10 m puşcă aer comprimat). Antrenor:  Olimpiu Florin Marin;

Tir cu arcul (1): Mădălina Ştefania Amăistroaie. Antrenor: Viorel Habian;

Triatlon (1): Felix Pierre Duchampt. Antrenor: Ovidiu Nicolae Burghelea.

România a obţinut cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, locul al doilea, cu 53 de medalii cucerite, din care 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz.

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a permis forurilor sportive naţionale să aleagă câte doi purtători de drapel pentru Jocurile Olimpice, iar mai multe naţiuni au decis să adopte această măsură. Astfel, şi România a ales doi purtători de drapel, pe canotoarea Mădălina Bereş şi pe înotătorul Robert Glinţă.

Mădălina Bereş este medaliată olimpică cu bronz la Rio 2016 şi campioană mondială cu barca de 8+1 a României. În palmaresul său figurează 6 titluri europene.

Robert Glinţă este primul înotător din România care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv calificat la JO Tokyo 2020. El este multimplu medaliat european şi va fi primul reprezentant al acestei discipline care va purta drapelul la Ceremonia de Deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară.

Lista purtătorilor de drapel ai delegatiilor romanesti prezente la Jocurile Olimpice:

JO 1936 Berlin – Ştefan Mănciulescu – tir

JO 1952 Helsinki – Constantin Dumitru – atletism

JO 1956 Melbourne – Iosif Sârbu – tir

Stockholm( călărie) – Nicolae Marcoci – călărie

JO 1960 Roma – Alexandru Bizim – atletism

JO 1964 Tokyo – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1968 Mexico – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1972 Munchen – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1976 Montreal – Nicolae Martinescu – lupte

JO 1980 Moscova – Vasile Andrei – lupte

JO 1984 Los Angeles – Corneliu Ion – tir

JO 1988 Seoul – Nicu Vlad – haltere

JO 1992 Barcelona – Costel Grasu – atletism

JO 1996 Atlanta – Iulică Ruican – canotaj

JO 2000 Sydney – Elisabeta Lipă – canotaj

JO 2004 Atena – Elisabeta Lipă – canotaj

JO 2008 Beijing – Valeria Beşe – handbal

JO 2012 Londra – Horia Tecău – tenis

JO 2016 Rio – Cătălina Ponor – gimnastică

JO 2020 Tokyo – Mădălina Bereş şi Robert Glinţă.

Vezi programul jocurilor Olimpice de la Tokyo

Aspretele, cel mai rar pește din Europa, traieste in Romania

Aspretele, cel mai rar pește din Europa, a fost vazut pe râul Vâlsan, in zona satului Brădetu, din județul Argeș.

Anuntul a fost facut pe pagina de Facebook a alpinistului Alex Glăvan, activist de mediu si mare iubitor al speciei.

“Aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de fosilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulți ani de incertitudine”.


100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

100 de ani de la unirea Basarabiei cu România
foto BNR

La data de 27 martie 1918, Sfatul Tarii de la Chisinau a votat unirea Basarabiei cu România.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 26 martie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Set de 3 monede Monedă pentru colecţionare
Metal aur argint tombac cuprat alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu 50 bani
Titlu 900‰ 999‰ – –
Formă rotundă rotundă rotundă rotundă
Diametru 21 mm 37 mm 37 mm 23,75 mm
Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g 6,1 g
Grosime la chenar – – – 1,9 mm
Calitate proof proof proof proof
Cant zimţat zimțat zimţat inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din aur redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

100 de ani de la unirea Basarabiei cu România - 2018
foto BNR

Aversul monedei din argint redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Reversul comun tuturor monedelor ( din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă portretele și numele celor trei semnatari ai Actului Unirii Basarabiei cu România: Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar; inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA” și „27 Martie 1918”.

Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de:

200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
5.000 monede din alamă, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare sunt:

1.990,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare;
10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare.
Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

VIDEO – “Marea Unire – România, la 100 de ani” – Documentar video AGERPRES:

Ziua Drapelului Naţional

Ziua Limbii RomâneZiua Drapelului Național este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită pe 26 iunie, reprezintă pentru toţi românii prilejul de a onora stindardul naţional şi întreaga noastră istorie.

Pe Drapelul Naţional sunt însemnate, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, de la marile schimbări politice, la cele economice şi sociale.

Semnificaţia Tricolorului s-a îmbogăţit cu fiecare moment istoric crucial din formarea şi consolidarea statului român modern, precum şi cu valoarea dăruirii şi sacrificiului celor care şi-au pus viaţa în slujba idealului naţional”, a transmis Klaus Iohannis intr-un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Nationala al Romaniei.

“Astăzi, Tricolorul României este simbolul unui stat modern şi democratic, membru al NATO şi al Uniunii Europene, un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii, un reper de stabilitate şi un furnizor de securitate în Europa de Sud-Est. Ne revine tuturor datoria morală de a cultiva pentru generaţiile viitoare conştiinţa apartenenţei la ţară, la valorile autohtone şi de a aduce propria contribuţie la apărarea unităţii, suveranităţii şi independenţei patriei”, a mai spus Klaus Iohannis.

Noua Sarbatoare Nationala – 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu Romania

Ziua Limbii Române27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, a fost instituita ca zi de sărbătoare naţională.

Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 de ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.”, se arata in proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor.