Alexandra Bellow (născută Bagdasar; anterior cunoscută ca Alexandra Ionescu-Tulcea) s-a născut la 30 august 1935 în București, România. Este o matematiciană româno-americană, recunoscută pentru contribuțiile sale în teoria ergodică, probabilități și analiză matematică.
Părinții săi, Dumitru și Florica Bagdasar, erau medici de renume; tatăl său a fost neurochirurg, iar mama sa, specialistă în psihiatria infantilă. Alexandra a absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București în 1957. În același an, s-a căsătorit cu matematicianul Cassius Ionescu-Tulcea și l-a urmat în Statele Unite. A obținut doctoratul la Universitatea Yale în 1959, sub îndrumarea profesorului Shizuo Kakutani, cu o teză despre teoria ergodică a seriilor aleatorii.
După doctorat, a ocupat diverse poziții academice: cercetător asociat la Yale (1959-1961), profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania (1962-1964) și profesor asociat la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign (1964-1967). În 1967, s-a alăturat Universității Northwestern ca profesor titular, unde a activat până la pensionarea sa în 1996.
În perioada căsătoriei cu Cassius Ionescu-Tulcea (1956-1969), au colaborat la numeroase lucrări și au publicat împreună un monograf important despre teoria lifturilor. Ulterior, s-a căsătorit cu scriitorul Saul Bellow (1975-1985), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1976, și mai târziu cu matematicianul Alberto P. Calderón (1989-1998).
De-a lungul carierei, Alexandra Bellow a primit numeroase distincții, inclusiv Premiul Humboldt în 1987 și a fost lector Emmy Noether în 1991. În 2017, a fost inclusă în clasa de membri ai American Mathematical Society pentru contribuțiile sale remarcabile în analiză, în special în teoria ergodică și teoria măsurii.
Pentru a onora realizările sale, Universitatea Northwestern a instituit seria anuală de prelegeri “Alexandra Bellow Distinguished Lecture Series”.
« Înapoi la Index Glosar