Descoperire importantă în paleontologie: o nouă specie de dinozaur în România
O echipă de paleontologi de la Universitatea din București și Universitatea Eötvös Loránd a identificat o nouă specie de dinozaur erbivor în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unul dintre cele mai importante situri paleontologice din Europa.
Noua specie, denumită Kryptohadros kallaiae, a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, în perioada Cretacic târziu, și este descrisă într-un studiu publicat în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology.
Kryptohadros kallaiae este o nouă specie de dinozaur erbivor descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului din România. Dinozaurul a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, în Cretacicul târziu, și face parte din grupul hadrosauroizilor („dinozauri cu cioc de rață”). Descoperirea a fost realizată de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta.
Ce tip de dinozaur era Kryptohadros kallaiae
Noua specie aparține grupului hadrosauroizilor, dinozauri erbivori cunoscuți popular drept „dinozauri cu cioc de rață”, din ordinul Ornithischia.
Analizele arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alte specii descoperite în sud-estul Europei, precum:
Telmatosaurus transsylvanicus, descoperit în România
Tethyshadros insularis, descoperit în Italia
Aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide numit Telmatosauridae, care a evoluat pe insulele Europei în timpul Cretacicului târziu.
Europa preistorică – un arhipelag de insule
În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent compact, ci un arhipelag de insule separate de mări. Acest context geografic a favorizat apariția unor faune unice și adaptate mediilor insulare.
Potrivit paleontologului Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București, analiza filogenetică sugerează că hadrosauroidele au migrat inițial din Asia către Europa în mai multe valuri de migrație, iar strămoșii lui Kryptohadros au ajuns în sud-estul continentului în urma unuia dintre aceste evenimente.
Descoperirea confirmă că ecosistemele insulare europene din acea perioadă erau mult mai diverse și dinamice decât se credea anterior.
Unde au fost descoperite fosilele
Fosilele provin dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinul Hațegului.
Rămășițele includ fragmente dintr-un schelet parțial, descoperite în depozitele geologice ale Formațiunea Densuș-Ciula.
Situl a fost identificat în 2022, după ce lucrările de amenajare a unui drum forestier au expus straturi de rocă ce conțineau fragmente fosile. Ulterior, cercetările au arătat că acestea aparțin aceluiași individ de dinozaur.
De ce a rămas necunoscut timp de peste un secol
Timp de mai bine de 100 de ani, multe fragmente fosile de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite automat speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa.
Analiza detaliată a noilor fosile a arătat însă că unele dintre aceste resturi aparțin unei specii complet diferite, dar înrudite.
Potrivit profesorului Attila Ősi de la Universitatea Eötvös Loránd, scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului sunt extrem de rare în Bazinul Hațegului, motiv pentru care identificarea noii specii a necesitat o analiză comparativă amplă.
Originea numelui Kryptohadros kallaiae
Numele Kryptohadros face trimitere la faptul că această specie a rămas „ascunsă” aproape 130 de ani printre fosile atribuite altor dinozauri.
Epitetul kallaiae reprezintă un omagiu adus Kállai Csilla, mama primului autor al studiului, care i-a susținut pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.
Publicarea descoperirii în apropierea zilei de Ziua Internațională a Femeii a oferit și un prilej simbolic de a celebra rolul femeilor în educație și cercetare științifică.
Importanța științifică a Bazinului Hațegului
Bazinul Hațegului este considerat unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Descoperirile din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, contribuie la înțelegerea evoluției faunei preistorice și a modului în care ecosistemele insulare au influențat dezvoltarea speciilor.
Astfel de descoperiri apropie cercetarea științifică de public și evidențiază rolul României în paleontologia europeană.
