Category Archives: Astre

Astre, Natura

Echinocțiul de primăvară 2025: Momentul în care ziua și noaptea devin egale

Echinoctiul de primavara
foto Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Pe 20 martie 2025, la ora 11:01 (ora României), are loc echinocțiul de primăvară, evenimentul astronomic care marchează începutul oficial al primăverii. Acesta este momentul în care durata zilei este egală cu cea a nopții, datorită poziției Soarelui exact deasupra ecuatorului ceresc.

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară?

Echinocțiul de primăvară are loc în fiecare an în jurul datei de 20 martie, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică. Acest fenomen determină o distribuție egală a luminii solare între cele două emisfere ale Pământului. Începând din această zi, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă, până la solstițiul de vară, pe 21 iunie.

Cum influențează echinocțiul ciclul naturii?

După o iarnă lungă și lunile capricioase de tranziție, echinocțiul de primăvară aduce cu sine o creștere vizibilă a luminii și temperaturilor. În culturile tradiționale, acest moment simbolizează renașterea naturii, reînnoirea și echilibrul:

  • Ziua devine mai lungă, iar natura începe să reînvie.
  • În zonele polare nordice, începe ziua polară de 6 luni, iar în emisfera sudică, noaptea polară.
  • În tradițiile populare, echinocțiul de primăvară este asociat cu obiceiuri ce simbolizează fertilitatea și începutul unui nou ciclu agricol.

Echinocțiul în diferite culturi și tradiții

În multe culturi, echinocțiul de primăvară este considerat un moment special:

  • Nowruz, Anul Nou persan, este sărbătorit în această perioadă, marcând reînnoirea și începutul unui nou ciclu de viață.
  • În Egiptul Antic, echinocțiul era un moment sacru, legat de construcția piramidelor, astfel încât razele Soarelui să se alinieze perfect.
  • Stonehenge, celebrul monument megalitic din Anglia, este aliniat în așa fel încât să marcheze echinocțiile și solstițiile.

Primăvara astronomică versus primăvara calendaristică

Deși în calendar, primăvara începe pe 1 martie, din punct de vedere astronomic, aceasta debutează abia la echinocțiu. Acesta este momentul în care Soarele se află la zero grade longitudine astronomică, trecând peste ecuatorul ceresc.

Ce urmează după echinocțiul de primăvară?

Din acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc progresiv. Următorul eveniment astronomic important va fi solstițiul de vară pe 21 iunie, când vom avea cea mai lungă zi din an.

Pe măsură ce pășim în noul sezon, echinocțiul ne amintește de echilibru, reînnoire și puterea naturii de a se transforma. Bucură-te de primăvară și de lumina tot mai generoasă a zilelor care urmează!

Astre, Tehnologie

Doi astronauți NASA s-au întors pe Pământ după nouă luni în spațiu – O misiune plină de provocări și controverse

Butch Wilmore și Suni WilliamsAstronauții Butch Wilmore și Suni Williams revin pe Pământ după o misiune extinsă pe ISS

Astronauții NASA Butch Wilmore și Suni Williams s-au întors marți pe Pământ, punând capăt unei misiuni care trebuia să dureze doar o săptămână, dar care s-a prelungit la peste nouă luni din cauza problemelor tehnice ale navei Boeing Starliner. Capsula SpaceX Crew Dragon i-a adus în siguranță în largul coastelor Floridei, marcând sfârșitul unei aventuri spațiale pline de incertitudini și provocări.

O misiune prelungită din cauza eșecurilor Boeing

Lansată în iunie 2024, misiunea lui Wilmore și Williams trebuia să fie una scurtă, de doar opt zile, însă defecțiunile majore ale navei Boeing Starliner au împiedicat întoarcerea lor conform planului. NASA a fost nevoită să trimită Starliner-ul înapoi pe Pământ fără echipaj și să aștepte o altă oportunitate pentru recuperarea astronauților.

În această perioadă, cei doi astronauți au participat la numeroase experimente științifice și activități de mentenanță la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), menținând o atitudine pozitivă în ciuda situației neprevăzute.

Întoarcerea spectaculoasă cu Crew Dragon

Întoarcerea lor a fost posibilă datorită companiei SpaceX, care a inclus doi membri suplimentari în misiunea Crew-9 pentru a permite revenirea celor doi astronauți blocați pe ISS. Călătoria spre Pământ a durat 17 ore, iar aterizarea în Golful Mexic s-a desfășurat în condiții de siguranță, cu ajutorul a patru parașute uriașe.

După revenirea pe sol, Wilmore și Williams au fost supuși unui control medical inițial, urmând să fie transportați la Houston, Texas, unde vor începe un program de 45 de zile de recuperare pentru a se readapta la gravitația terestră.

O misiune transformată în subiect de dispută politică

Misiunea s-a transformat și într-o temă de controversă politică în SUA. Fostul președinte Donald Trump l-a acuzat pe actualul lider, Joe Biden, că i-ar fi „abandonat” pe astronauți, iar Elon Musk a susținut că i-ar fi putut salva mai devreme. Aceste declarații au stârnit reacții aprinse în comunitatea științifică, care a subliniat că NASA a gestionat situația conform protocoalelor standard.

Un record personal, dar nu mondial

Chiar dacă au petrecut peste 280 de zile în spațiu, Wilmore și Williams sunt încă departe de recordul mondial de 878 de zile, deținut de cosmonautul rus Oleg Kononenko. Cu toate acestea, misiunea lor rămâne una dintre cele mai îndelungate pentru astronauții NASA și a atras simpatia publicului datorită provocărilor și incertitudinilor pe care le-au înfruntat.

Revenirea lor încheie o etapă importantă pentru programul spațial american, dar ridică și semne de întrebare asupra viitorului navei Boeing Starliner, care ar fi trebuit să fie o alternativă competitivă la SpaceX Crew Dragon.

Astre, Tehnologie

SpaceX a lansat pentru NASA telescopul Spherex pentru a studia formarea universului și a cerceta soarele

NASA - satelit Spherex
foto:NASA

SpaceX a lansat telescopul spaţial Spherex din California pentru a explora originile universului și pentru a studia soarele

SpaceX a realizat un alt pas important în explorarea cosmosului, lansând recent observatorul Spherex din California. Acest telescop va avea o misiune unică, având ca scop investigarea modului în care galaxiile s-au format și au evoluat pe parcursul a miliarde de ani, precum și înțelegerea expansiunii rapide a universului în primele sale momente. Misiunea Spherex, în valoare de 488 de milioane de dolari, include patru sateliți de mărimea unei valize, care vor studia soarele și fenomenul vântului solar.

Misiunea Spherex și scopurile sale științifice

Spherex, cu o greutate de aproximativ 500 de kilograme (aproape echivalentul unui pian cu coadă), va înconjura Pământul la o înălțime de 650 de kilometri, urmând o traiectorie care îl va face să survoleze polii planetei noastre. Obiectivul principal al telescopului este să cartografieze cerul în infraroșu, realizând patru studii complete ale întregului cer pe parcursul celor doi ani ai misiunii. Cu ajutorul ochilor săi specializați și al unui câmp vizual larg, Spherex va obține o hartă cuprinzătoare a cosmosului.

Explorarea originilor universului

Spherex nu va capta imagini detaliate ale galaxiilor, cum o fac telescoapele Hubble și Webb, însă va studia strălucirea totală emisă de întregul univers, inclusiv de galaxiile formate imediat după Big Bang. Aceasta va permite cercetătorilor să descopere surse de lumină care ar fi putut fi omise în trecut, aducând o nouă perspectivă asupra începuturilor universului.

„Această strălucire cosmologică captează toată lumina emisă de-a lungul istoriei cosmice”, a declarat Jamie Bock, cercetătorul șef al misiunii de la California Institute of Technology. „Este un mod foarte diferit de a privi universul”, a adăugat Bock, subliniind importanța acestei abordări pentru înțelegerea formării galaxiilor.

Tehnologia avansată a telescopului Spherex

Spherex va utiliza detectoare infraroșii avansate care vor fi capabile să distingă 102 culori invizibile pentru ochiul uman, creând astfel cea mai detaliată și colorată hartă a cosmosului realizată vreodată. „Este ca și cum am privi universul printr-un set de ochelari în culorile curcubeului”, a spus Beth Fabinsky, director adjunct de proiect la Jet Propulsion Laboratory din cadrul NASA.

Pentru a menține detectoarele sale la temperaturaturi extrem de scăzute (aproape de -210 grade Celsius), Spherex dispune de o structură unică, formată din trei conuri din aluminiu și fagure de miere, unul în interiorul altuia, protejându-l de căldura Pământului și a soarelui.

Un zbor însoțit de sateliții NASA

Pe lângă misiunea Spherex, racheta Falcon a SpaceX a transportat și patru sateliți de mărimea unei valize, numiți Punch. Aceștia vor avea misiunea de a studia coroana solară și vântul solar, complementând astfel observațiile realizate de Spherex. Sateliții vor fi plasați pe orbite polare separate, ceea ce le va permite să adune date valoroase despre fenomenele solare.

Înfruntând provocările lansării

Lansarea Spherex a fost amânată cu două săptămâni din cauza unor probleme tehnice legate de racheta Falcon, dar evenimentul a avut succes, iar observatorul este acum în drumul său spre cer pentru a începe misiunea de a explora originile universului și de a studia soarele.

În concluzie, lansarea Spherex reprezintă un moment semnificativ pentru cercetarea astronomică și pentru explorarea cosmosului. Cu o misiune care va cartografia cerul și va adânci înțelegerea noastră asupra formării galaxiilor și a evoluției universului, Spherex promite să ne ofere răspunsuri esențiale la întrebări fundamentale despre originile cosmosului și viața din jurul nostru.

Astre

Prima eclipsă totală de Lună din 2022: Unde și când va putea fi văzută „Luna de sânge” din 13-14 martie

eclipsă totală de LunăPrima eclipsă totală de Lună din 2022: Spectacol cosmic vizibil în America de Nord și de Sud

Noaptea de 13-14 martie aduce un eveniment astronomic impresionant: prima eclipsă totală de Lună din 2022. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de „Lună de sânge”, va fi vizibil cel mai bine din America de Nord și de Sud, dar și parțial din alte regiuni ale lumii.

Ce este eclipsa totală de Lună?

O eclipsă totală de Lună are loc atunci când Pământul se interpune între Soare și Lună, blocând lumina solară directă și proiectând o umbră asupra Lunii. Pe parcursul celor 65 de minute cât Luna va fi complet umbrită, aceasta va căpăta o nuanță roșiatica datorită difracției luminii solare prin atmosfera Pământului.

Unde va fi vizibilă eclipsa?

Deși eclipsa va fi vizibilă la aceeași oră întraga lume, locurile cu cea mai bună vizibilitate sunt:

  • America de Nord și de Sud – Evenimentul va putea fi observat integral, fiind vizibil din toate cele 50 de state americane, Mexic, Canada, Brazilia, Argentina și Chile.
  • Europa de Vest – Regiuni precum Spania, Franța și Regatul Unit vor putea vedea doar fazele inițiale ale eclipsei, până la apusul Lunii.
  • Africa de Vest – Țări precum Maroc, Senegal și Capul Verde vor vedea totalitatea pentru scurt timp.
  • Asia de Est și Oceania – Locuitorii din Noua Zeelandă vor prinde ultimele faze ale eclipsei.

Pentru Europa, inclusiv pentru România, eclipsa va fi vizibilă doar parțial, la apusul Lunii.

Ora exactă a eclipsei totale de Lună

  • Faza penumbrală: începe pe 14 martie la 03:47 GMT
  • Faza parțială: 05:09 GMT
  • Totalitatea: între 06:26 și 07:31 GMT
  • Apusul Lunii în Europa de Vest: în jurul orei 06:22 – 06:48 GMT

De ce Luna plină din martie este numită „Luna viermilor”?

Denumirea provine din tradițiile indigene americane și face referire la apariția viermilor de pământ, semn că iarna se apropie de sfârșit. Alte nume populare includ Luna corbului, Luna vântului puternic sau Luna zahărului.

Cum putem observa eclipsa?

Pentru o experiență optimă, se recomandă urmărirea evenimentului dintr-o zonă cu cer senin, departe de poluarea luminoasă a orașelor. Observatoarele astronomice și telescoapele vor oferi imagini spectaculoase ale fenomenului.

Pentru informații suplimentare despre evenimente astronomice, consultați site-ul oficial al Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu sau NASA.

Această eclipsă totală de Lună marchează un moment special pentru pasionații de astronomie, oferind un spectacol unic pe cerul nopții!

Astre

Saturn Devine „Regele Lunilor”: 128 de Noi Sateliți Descoperiți, Ajungând la un Total de 274

Saturn sateliti🔭 Saturn își consolidează poziția ca planeta cu cei mai mulți sateliți din sistemul solar! O echipă internațională de astronomi a descoperit 128 de noi luni care orbitează gigantul gazos, oferindu-i un avans uriaș față de Jupiter, fostul deținător al recordului.

Până de curând, Jupiter deținea titlul de „rege al lunilor”, dar, odată cu aceste descoperiri recente, Saturn ajunge la un total impresionant de 274 de sateliți, aproape dublu față de toate celelalte planete la un loc.

🔎 Cum au fost descoperiți noii sateliți?

Echipa condusă de dr. Edward Ashton, cercetător postdoctoral la Academia Sincia din Taiwan, a folosit telescopul Canada-France-Hawaii pentru a observa sateliții necunoscuți ai lui Saturn.
🔹 Astronomii au utilizat tehnica „shift and stack”, combinând imagini secvențiale pentru a evidenția obiecte mici și slab luminoase.
🔹 Toate cele 128 de luni nou-descoperite sunt „luni neregulate”, având diametre de doar câțiva kilometri și forme asemănătoare unor cartofi.

🌍 Ce înseamnă această descoperire pentru astronomie?

✔️ Noile luni evidențiază complexitatea câmpului gravitațional al lui Saturn și atrag atenția asupra unor viitoare dezbateri privind ce anume definește o lună.
✔️ Conform Uniunii Astronomice Internaționale, noii sateliți vor primi nume inspirate din mitologiile nordică, galică și inuită.

🚀 Jupiter mai poate recupera teren?

Cu 95 de sateliți confirmați până în februarie 2024, Jupiter este mult în urmă față de Saturn. „Pe baza proiecțiilor noastre, nu cred că Jupiter o va ajunge vreodată din urmă”, afirmă dr. Ashton.

Această descoperire ne schimbă perspectiva asupra dinamicii sistemului solar și ridică întrebări despre formarea și evoluția lunilor planetare. Va continua Saturn să-și extindă „regatul lunilor”? Astronomii sunt în căutarea următoarei mari descoperiri! 🚀🔭

Source: UBC