Coroane funerare de aur și paturi de piatră vechi de 2.300 de ani, descoperite într-un mormânt monumental lângă Mangalia

În sudul Dobrogei, aproape de orașul Mangalia, arheologii au scos la iveală una dintre cele mai spectaculoase descoperiri funerare ale ultimilor ani. În cadrul necropolei tumulare a orașului antic Callatis, cercetătorii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) au identificat un cavou funerar monumental, aparținând unei familii bogate grecești, vechi de aproximativ 2.300 de ani.

Monumentul, aflat într-o movilă cu diametrul de 70 de metri și înălțimea de 12 metri – cea mai mare din sudul Dobrogei – a servit drept loc de înmormântare pentru cel puțin două persoane, printre care, cel mai probabil, o tânără femeie și un copil. Cavoul, construit din piatră prelucrată și boltit semicilindric, este de o calitate arhitecturală remarcabilă, indicând priceperea unui meșter grec cu experiență în realizarea construcțiilor funerare monumentale.

Bijuterii funerare: aur, bronz aurit și ceramică fină

Printre cele mai valoroase artefacte descoperite se numără trei coronițe funerare, realizate din frunze de iederă și mirt din bronz aurit, montate pe suport de lemn, cu fructe din ceramică aurită. Acestea erau simboluri ale nobleței și ale legăturii cu zeii, reflectând influențe elenistice și probabil o afiliere la practicile religioase macedonene. Alături de acestea, au mai fost găsite podoabe din aur, sticlă și bronz, fragmente de lemn pictat, ceramică fină și elemente sculptate din calcar și marmură.

Cavoul jefuit, dar reconsacrat ulterior

Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după ce a fost construit, cercetările arheologice au arătat că movila a fost reparată și extinsă, iar spațiul a fost reinvestit simbolic prin depunerea de oferte rituale, printre care se numără și consumul colectiv de alcool – un obicei des întâlnit în ceremoniile funerare grecești.

Prezența a două „paturi” funerare din piatră, pe care ar fi fost așezate sarcofagele (probabil din lemn), confirmă importanța personajelor înhumate. Fragmentele osoase identificate aparțin unui adolescent de aproximativ 16-18 ani și unui copil între 8 și 11 ani, iar poziționarea artefactelor indică faptul că cel puțin unul dintre defuncți era de sex feminin.

Callatis – centrul unei elite grecești în antichitate

Callatis, vechi oraș grecesc întemeiat în secolul al IV-lea î.Hr. de coloniști din Heracleea Pontică și Megara, a devenit în scurt timp un important centru urban și religios la țărmul vestic al Mării Negre. În perioada de apogeu (sec. IV–III î.Hr.), orașul controla o vastă rețea comercială și politică, fiind aliat cu triburi trace și scite. Descoperirea cavoului reconfirmă legătura orașului cu elitele elenistice și macedonene, într-o perioadă de mari schimbări geopolitice, inclusiv conflictele cu regele Lysimachos, succesorul lui Alexandru cel Mare în Tracia.

O movilă vizibilă de pe mare – punct de reper în istorie

Movila funerară investigată în prezent este atât de mare încât poate fi observată chiar și de pe mare, servind ca punct de reper geografic de-a lungul secolelor. Acest lucru subliniază importanța monumentului în peisajul antic al Callatisului și poziția socială a celor înhumați aici.

Cercetările arheologice sunt parte din Proiectul KALLA, coordonat de MNIR, cu sprijinul Ministerului Culturii, și se desfășoară într-un sector special din necropola tumulară. Până în prezent, construcția de piatră a fost cercetată pe o lungime de 18 metri, dar săpăturile continuă, în special în zona coridorului de acces.

Descoperirea excepțională de lângă Mangalia deschide o nouă fereastră spre trecutul fascinant al Dobrogei antice și ne oferă o imagine detaliată asupra vieții, credințelor și ritualurilor funerare ale elitelor grecești de acum peste două milenii. Movila Callatis devine astfel un simbol nu doar al unei istorii impresionante, ci și al efortului continuu de a înțelege identitatea culturală a spațiului românesc de la Pontul Euxin.