La începutul anului 2025, insula Santorini (Grecia) a fost zguduită timp de peste 30 de zile de o serie de cutremure persistente, pe care oamenii de știință le atribuie activității magmatice sub doi vulcani din regiune. Un studiu publicat recent în revista Nature oferă o reconstrucție detaliată a acestei crize, sugerând legături între sistemele vulcanice vecine și transferuri de magmă între ele.

Seisme în lanț: cronologia cutremurelor

De la 27 ianuarie și până spre începutul lunii martie 2025, s-au înregistrat mii de cutremure între insulele Santorini, Amorgos, Ios și Anafi, cu magnitudini de până la 5,0–5,3. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale majore, dar fenomenul a generat îngrijorare locală și a determinat autoritățile elene să declare starea de urgență în regiune.

Potrivit raportului Nature, seria cutremurelor – cunoscută drept „earthquake swarm” – a continuat cu intensități fluctuante peste 30 de zile, generând migrații evidente ale hipocentrelor între insulele vecine.

Legătura cu magma: cum se explică fenomenul

Inflatarea caldeirei și ascensiunea magmei

Cercetătorii au observat deja în 2024 o ușoară „ridicare” a caldeirei Santorini, fenomen interpretat ca acumulare de magmă într-un rezervor superficial sub insulă.

Însă pe 27 ianuarie 2025 a avut loc o schimbare critică: magma a migrat dinspre un rezervor situat sub vulcanul Kolumbo spre zona Nea Kameni, printr-o fisură (dike) lungă de circa 13 km, care s-a oprit între 3 și 5 km sub fundul mării. Volumul implicat este estimat la ~ 0,31 km³.

Această migrare magmatică a favorizat activarea de falimente regionale și a reactivat sistemele tectonice din zonă.

Conexiunea hidráulică între vulcani

Unul dintre rezultatele esențiale ale studiului este ideea că Nea Kameni și Kolumbo nu sunt sisteme complet separate, ci ar putea împărți o alimentare magmatică comună la adâncime. Astfel, anomalii în unul dintre ele pot influența cealaltă structură vulcanică. „Caracterul în cascadă al evenimentelor sugerează că cele două sisteme vulcanice își dispută aceeași sursă magmatică”, au explicat autorii.

Această conexiune influețează modul în care trebuie monitorizate aceste zone și cum pot fi anticipate fenomenele vulcanice în viitor.

Implicații și riscuri pentru regiune

• Înțelegerea mai bună a sistemelor vulcanice duale poate îmbunătăți predicțiile privind erupțiile și alarmarea timpurie.

• Monitorizarea combinată (sismică, geodezică, sateliți) devine esențială, în special într-o regiune atât de activă tectonic și vulcanic.

• Deși aceste cutremure nu au provocat pagube semnificative, ele indică un potențial de deteriorare în cazul unor fenomene mai puternice în viitor.

• Conceptul de „magmatic coupling” (legătura magmatică) între vulcani vecini devine un subiect de mare interes pentru vulcanologi și geologi, nu doar în Grecia, ci în alte zone cu multiple edificii vulcanice apropiate.

Criza seismică de la Santorini din 2025 nu a fost doar o simplă serie de cutremure: a fost o oglindă a forțelor ascunse ale naturii — magma mișcându-se sub pământ și interacțiuni între sisteme vulcanice aparent separate. Studiul publicat în Nature deschide o nouă perspectivă asupra modului în care trebuie privit și monitorizat complexul sistem vulcanic al Insulelor Ciclade.