Category Archives: Tehnologie

Business, Tehnologie

51 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului – simbol al ingineriei românești și atracție turistică unică în Europa

TransfăgărășanulTransfăgărășanul (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume, a împlinit sâmbătă, 20 septembrie 2025, 51 de ani de la inaugurarea oficială. Considerat un adevărat „pisc al ingineriei românești”, șoseaua a fost construită între anii 1970-1974, prin efortul Trupelor de Geniu și al miilor de muncitori, cu un cost uman ridicat – aproximativ 40 de persoane și-au pierdut viața pe durata lucrărilor.

O lucrare de referință în infrastructura românească

Finalizat în 1974, după patru ani de eforturi colosale, drumul are o lungime de 91 km și o altitudine maximă de 2.042 m, traversând Munții Făgăraș. Construcția sa a reprezentat o provocare tehnică majoră:

  • 800 de curbe și serpentine cu o lungime totală de peste 5 km;

  • cinci tuneluri însumând 1.226 metri, dintre care cel mai lung măsoară 878 metri;

  • 28 de poduri și viaducte și peste 500 de podețe;

  • volume impresionante de terasamente: 3,8 milioane m³ de pământ și stâncă.

Reprezentanții CNAIR au transmis un mesaj de omagiu celor care au gândit și realizat acest drum: „Transfăgărășanul rămâne o dovadă clară a îndemânării și determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munții Făgăraș cu o șosea unică în Europa.”

Modernizarea Transfăgărășanului

Fiind situat la o altitudine mare, drumul este închis o mare parte din an din cauza zăpezii și riscului de avalanșe. Totuși, CNAIR are în plan modernizarea sa pentru a extinde perioada de circulație și pentru a crește atractivitatea turistică:

  • amenajarea de parcări,

  • construcția de zone tip „viewpoint” pentru turiști,

  • creșterea siguranței rutiere prin lucrări de consolidare și protecție.

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a declarat: „Transfăgărășanul este una dintre dovezile incontestabile ale performanțelor ingineriei românești. Dorim să continuăm aceste realizări și să arătăm că România are capacitatea de a construi și moderniza infrastructura chiar și în condiții dificile.”

La 51 de ani de la inaugurare, Transfăgărășanul rămâne nu doar o arteră strategică și un reper al ingineriei, ci și o atracție turistică de top, inclusă adesea în clasamente internaționale drept unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume. Modernizarea lui promite să îi prelungească viața activă și să îl transforme într-un punct de referință și pentru generațiile viitoare.

Tehnologie

OpenAI lansează GPT-5 – Cel mai inteligent, rapid și util model de inteligență artificială de până acum

OpenAI chat GPTOpenAI ridică din nou standardul: GPT-5, noul vârf al inteligenței artificiale generative

8 august 2025 marchează un moment important în evoluția inteligenței artificiale. OpenAI, liderul global în IA generativă încă de la lansarea ChatGPT la sfârșitul lui 2022, a prezentat oficial GPT-5, un model descris drept „cel mai inteligent, rapid și util” din portofoliul său.

Anunțul a fost făcut de Sam Altman, CEO și cofondator OpenAI, care a comparat evoluția modelelor astfel:

  • GPT-3 – „ca un licean, uneori corect, alteori imprevizibil”

  • GPT-4 – „ca un student”

  • GPT-5 – „ca un expert cu doctorat pe orice subiect”

Ce aduce nou GPT-5

  • Performanță sporită: poate răspunde la întrebări complexe și poate rezolva sarcini autonome mult mai rapid decât versiunile anterioare.

  • Personalizare avansată: utilizatorii pot alege tonul răspunsurilor – concis, prietenos sau chiar sarcastic.

  • Integrare extinsă: conexiune directă la servicii precum Gmail, pentru automatizarea sarcinilor.

  • Capacități de dezvoltare software: creează instant aplicații funcționale, generând cod complet în câteva minute.

  • Fiabilitate crescută: halucinează mult mai puțin și recunoaște atunci când nu are răspuns, în loc să inventeze unul.

Yann Dubois, inginer la OpenAI, a demonstrat capabilitățile GPT-5 cerându-i să creeze o aplicație online pentru învățarea limbii franceze prin jocuri. Rezultatul? Un site funcțional, generat în câteva minute, cu sute de linii de cod produse pe loc.

Siguranță și etică îmbunătățite

Alex Beutel, responsabil cu siguranța produselor OpenAI, a subliniat că GPT-5 a fost antrenat „să fie sincer și să nu mintă utilizatorii”. De asemenea, noul model filtrează mult mai bine cererile cu potențial infracțional, oferind doar informații generale atunci când există riscuri.

GPT-5 – puternic, dar nu încă „superinteligent”

Deși este considerat un pas uriaș înainte, GPT-5 nu reprezintă încă inteligența artificială generală (AGI). Sam Altman a precizat că modelul nu învață continuu din experiență și nu poate depăși complet capacitățile cognitive umane în toate domeniile.

OpenAI – misiune globală

Fondată în 2015 ca organizație non-profit, OpenAI și-a propus de la început să dezvolte o inteligență artificială generală în beneficiul întregii omeniri. Cu aproape 700 de milioane de utilizatori ChatGPT activi săptămânal, compania își consolidează poziția de lider într-o cursă intensă cu rivali precum Google, Meta sau Anthropic.

Lansarea GPT-5 marchează un nou capitol în revoluția inteligenței artificiale. Cu viteza, precizia și adaptabilitatea sa, acest model se apropie mai mult ca oricând de obiectivul unei IA cu adevărat indispensabile în viața de zi cu zi. Deși drumul spre o inteligență artificială generală rămâne deschis, GPT-5 arată că viitorul este deja aici.

Tehnologie

Anghel Saligny – Vizionarul inginer român care a revoluționat infrastructura

Anghel SalignyCine a fost marele Anghel Saligny – pionierul ingineriei moderne din România

Anghel Saligny (1854–1925) a fost unul dintre cei mai mari ingineri români ai secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, recunoscut pentru contribuțiile sale inovatoare în domeniul construcțiilor de poduri, silozuri și infrastructură feroviară. Născut la Șerbănești, județul Galați, într-o familie cu origini germane, a fost educat la Berlin și Charlottenburg, unde s-a format într-un climat academic de elită.

Cea mai importantă realizare a sa este Podul de la Cernavodă peste Dunăre, finalizat în 1895. La vremea aceea, era cel mai lung pod din Europa continentală și unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte inginerești din lume. Construit fără o probă prealabilă, podul a fost testat cu 15 locomotive grele în mers, demonstrând soliditatea proiectului său.

Anghel Saligny a fost un vizionar în folosirea betonului armat în construcții, utilizând această tehnologie în premieră la silozurile portuare din Constanța, Brăila și Galați, un pas revoluționar în domeniul industrial românesc.

A fost membru și președinte al Academiei Române și a ocupat funcția de ministru al Lucrărilor Publice. Personalitate integră și dedicată progresului, Saligny a lăsat în urmă o moștenire care și astăzi inspiră generații de ingineri.

Anghel Saligny a fost mai mult decât un inginer – a fost un simbol al curajului tehnologic și al profesionalismului într-o perioadă în care România își construia temelia modernității. Lucrările sale continuă să fie repere de excelență și modele de durabilitate.

Tehnologie

Trenul „Leon” intră oficial în circulație: Călătoria inaugurală pe ruta București Nord – Băneasa marchează o nouă eră în industria feroviară românească

Trenul „Leon”Trenul „Leon” – Simbolul renașterii industriei feroviare românești pornește în prima sa călătorie oficială

După ani de teste, speculații și entuziasm în rândul pasionaților de infrastructură, trenul „Leon”, cel mai modern automotor diesel fabricat în România, efectuează în sfârșit călătoria inaugurală pe ruta București Nord – București Băneasa. Realizat de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grampet Group, trenul este prezentat drept un simbol al revitalizării industriei feroviare românești, aflată de mulți ani într-un con de umbră.

Un tren modern, fabricat integral în România

„Leon” este un DMU (Diesel Multiple Unit) compus din trei vagoane, cu o capacitate estimată de aproximativ 200 de locuri pe scaune. Deși specificațiile tehnice oficiale nu au fost încă publicate în detaliu, trenul promite o experiență modernă pentru călători, cu accent pe confort, eficiență energetică și viteză.

Construit la uzina Electroputere VFU Pașcani, „Leon” este rezultatul unui efort susținut de cercetare și dezvoltare în cadrul Grampet Group, condus de omul de afaceri Gruia Stoica. Acesta reprezintă un pas important spre reindustrializarea producției feroviare autohtone, cu scopul de a reduce dependența de importuri și de a sprijini mobilitatea durabilă în România.

De la zvon la realitate: un tren care a stârnit curiozitate

„Leon” a fost văzut pentru prima dată în Gara de Nord în decembrie 2019, moment care a alimentat valuri de speculații în mediul online, în special pe blogurile dedicate transportului feroviar. Comunitățile precum România Feroviară sau Metrou Ușor au publicat imagini și informații neoficiale despre capacitatea trenului, viteza de deplasare și planurile de testare.

Testele oficiale au început în septembrie 2019, în celebrul centru de testare feroviară CTF Făurei, unde „Leon” a atins viteze de până la 160 km/h, demonstrându-și potențialul tehnic și fiabilitatea în condiții reale de exploatare.

Un pas important pentru viitorul mobilității feroviare

Prin lansarea acestui tren, România intră pe harta producătorilor europeni de material rulant modern. „Leon” nu este doar un prototip, ci o promisiune a unei flote de trenuri eficiente, destinate rutelor medii – o categorie de transport esențială pentru navetiști și călători regionali.

Călătoria inaugurală pe ruta București Nord – București Băneasa este una simbolică: scurtă ca distanță, dar extrem de lungă în semnificație. Este dovada că, în ciuda provocărilor economice și logistice, industria românească încă poate inova și livra produse de calitate internațională.

Lansarea oficială a trenului „Leon” marchează o renaștere a speranței în infrastructura feroviară românească. Cu design modern, viteză competitivă și un nivel sporit de confort, acest tren este mai mult decât un vehicul – este un simbol al unui nou început pentru călătoria pe calea ferată din România. Dacă proiectul va continua cu succes, putem spera la o rețea feroviară modernizată, eficientă și – de ce nu – fabricată chiar aici, acasă.

Istorie, Tehnologie

Descoperire uimitoare în România: o cetate veche de 5.000 de ani, identificată cu tehnologia LiDAR folosită la templele Maya și khmere

cetate veche de 5.000 de ani
foto: Earth.com

Tehnologia LiDAR dezvăluie o cetate străveche ascunsă timp de milenii în pădurile din Neamț

O descoperire arheologică de excepție a fost realizată recent în județul Neamț, unde o cetate veche de aproximativ 5.000 de ani a fost găsită ascunsă sub vegetația deasă, grație tehnologiei LiDAR, aceeași metodă utilizată în cartografierea templelor Maya din America Centrală și a complexelor khmere din Asia de Sud-Est.

Informația a fost relatată de site-ul Earth.com, care subliniază importanța acestei tehnologii avansate în înțelegerea trecutului umanității.

O fereastră digitală spre civilizații pierdute

LiDAR (light detection and ranging) este o tehnologie de scanare aeriană prin laser, care permite cercetătorilor să pătrundă vizual prin pădurile dese pentru a descoperi structuri și forme de relief ascunse. În cazul cetății din Neamț, dronele echipate cu LiDAR au reușit să recreeze modele 3D de înaltă fidelitate ale terenului, dezvăluind o fortificație complexă, necunoscută până acum.

Descoperirea a fost coordonată de arheologul Vasile Diaconu, afiliat al Complexului Muzeal Județean Neamț, care a declarat că imaginea obținută prin scanare oferă o perspectivă fără precedent asupra unei așezări fortificate dintr-o epocă de tranziție – de la Neolitic la Epoca Bronzului, în jurul anului 3.000 î.Hr.

„Datorită tehnologiei actuale și scanărilor LiDAR, am reușit să obținem o imagine fidelă a unei fortificații vechi de aproape 5000 de ani. Astfel de structuri pot rămâne complet invizibile cu ochiul liber”, a afirmat Diaconu.

Fortificație strategică din vremuri îndepărtate

Potrivit cercetătorilor, cetatea avea un rol defensiv, dar și potențial funcții comerciale sau de refugiu, într-o perioadă marcată de transformări sociale, tehnologice și economice. Fortificația se află într-o zonă înaltă, protejată natural, întărită cu șanțuri și movile de pământ, elemente clasice ale arhitecturii defensive timpurii.

Aceste caracteristici sugerează o strategie avansată de organizare socială, ce depășea nevoile de bază ale supraviețuirii și reflecta o comunitate preocupată de protecția resurselor și de stabilitate într-un context regional tensionat.

Semnificație istorică și viitorul cercetărilor

Descoperirea fortificației din Neamț adaugă o piesă esențială în mozaicul istoric al Europei de Est, oferind indicii despre modul în care comunitățile preistorice interacționau cu mediul, dezvoltau ierarhii sociale și rețele comerciale.

„Fiecare sit descoperit prin LiDAR poate schimba fundamental înțelegerea noastră despre trecut. Tehnologia conectează puncte izolate, transformând presupuneri în certitudini arheologice”, scrie Earth.com.

Mai mult, cercetătorii sunt optimiști că progresele în tehnologie vor permite descoperirea și altor situri ascunse, în condiții ecologice și non-invazive. Astfel, patrimoniul cultural va putea fi documentat și protejat mai eficient, iar publicul larg va avea acces la noi povești fascinante despre originile civilizației.

Cetatea din Neamț, scoasă la lumină cu ajutorul tehnologiei folosite pentru civilizațiile Maya și khmere, demonstrează puterea inovației în slujba trecutului. Pe măsură ce știința și arheologia colaborează, istoria nu mai rămâne îngropată – ci prinde din nou contur, la milenii distanță.