Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat în 2021 lui David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens pentru „contribuțiile empirice la economia muncii” și „contribuțiile metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate”.
Multe dintre marile întrebări din științele sociale se ocupă de cauza si efect. Cum afectează imigrația plata și nivelurile de ocupare? Cum afectează o educație mai lungă veniturile viitoare ale cuiva? Aceste întrebări sunt dificile pentru că nu avem nimic de folosit ca comparație. Noi nu stim ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă persoana respectivă nu ar fi continuat studiile.
Cu toate acestea, laureații din acest an au arătat că este posibil să răspundem la aceste întrebări și la întrebări similare folosind experimente naturale. Cheia este să folosești situații în care evenimentele întâmplătoare sau modificările politicii ajung la grupuri de oameni diferit, într-un mod care seamănă cu cel clinic in studiile în medicină.
Premiul Nobel pentru Pace a fost câștigat în 2021 de Maria Ressa și Dmitri Muratov pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertății de exprimare în Filipine și Rusia”.
Maria Ressa folosește libertatea de exprimare pentru a dezvălui abuzul de putere, folosirea violenței și creșterea autoritarianismului în țara ei natală, Filipine. În 2012 ea a cofondat Rappler, o companie media digitală pentru jurnalism de investigație. Ca jurnalist și CEO al Rapple, Maria Ressa s-a arătat a fi o apărătoare neînfricată a libertății de exprimare
Dmitri Muratov a apărat de decenii libertatea de exprimare în Rusia în condiții tot mai dificile. În 1993 el a fost unul dintre fondatorii ziarului independent Novaya Gazeta. În pofida crimelor și amenințărilor, redactorul-șef al Novaya Gazeta, Dmitri Muratov, a refuzat să abandoneze politica editorială independentă a ziarului. El a apărat constant drepturile jurnaliștilor.
Laureatul al premiului Nobel pentru literatură pe anul 2021 este scriitorul Abdulrazak Gurnah care a fost recompensat pentru “înţelegerea sa lipsită de compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor la intersecţia dintre culturi şi continente”.
Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 și a crescut pe insula Zanzibar din Oceanul Indian, dar a ajuns în Anglia ca refugiat la sfârșitul anilor 1960. După eliberarea pașnică de stăpânirea colonială britanică, în decembrie 1963, Zanzibar a trecut printr-o revoluție care, sub regimul președintelui Abeid Karume, a dus la asuprirea și persecuția cetățenilor de origine arabă; au avut loc masacre. Gurnah aparținea grupului etnic victimizat și, după terminarea școlii, a fost forțat să-și părăsească familia și să fugă din țară, până atunci noua Republică Tanzania. Avea optsprezece ani. Abia în 1984 nu i-a fost posibil să se întoarcă la Zanzibar, permițându-i să-și vadă tatăl cu puțin înainte de moartea tatălui său. Gurnah a fost până la ultima sa pensionare profesor de literatură engleză și postcolonială la Universitatea Kent din Canterbury, concentrându-se în principal pe scriitori precum Wole Soyinka, Ngũgĩ wa Thiong’o și Salman Rushdie.
In competitia din 2021 a fost și scriitorul roman Mircea Cărtărescu.
foto: ubbcluj.ro (Imagine cu rocile cretacic terminale de la Nălaț-Vad; b. Craniul parțial de Kogaionon radulescui sp. nov. în vedere ventrală.)O echipă mixtă româno-belgiană de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Muzeul Județean Mureș (Vlad Codrea, Alexandru Solomon), alături de Institutul Regal de Științele naturii din Bruxelles, Belgia (Thierry Smith, Ghéreint Devillet) a descris o specie nouă de mamifer primitiv de la finalul Mezozoicului, pornind de la o descoperire mai veche realizată de prof. dr. Vlad Codrea.
Descoperirea a fost publicată în revista Journal of Mammalian Evolution, iar specia are la bază un fragment de craniu asociat cu un premolar inferior și un fragment de mandibulă al altui individ. Fragmentul de craniu cu dinți asociați și cel de mandibulă au fost descoperite la Nălaț-Vad, județul Hunedoara, în roci având vârste estimate în jur de 70 milioane de ani care dovedesc posibila existență a unui domeniu insular, așa-numita „Insulă Hațeg”.
Kogaionon radulescui este o specie de mamifer multituberculat din grupul kogaionidelor dedicată regretatului paleontolog bucureștean Constantin Rădulescu, fost director al Institutului de Speologie „Emil Racoviță”. Astfel de mamifere, dar din specii diferite, au mai fost descrise din Hațeg și din alte teritorii românești, precum sud-vestul Bazinului Transilvaniei sau Poiana Ruscă. Analizele caracterelor morfologice ale acestor viețuitoare au permis paleontologilor să demonstreze că taxonul semnalat în 2018 drept Litovoi tholocephalos de la Pui, Bazinul Hațeg, nu este altceva decât un sinonim a ceea ce fusese anterior descris cu ani în urmă, din aceeași localitate drept Barbatodon transylvanicus. Cum genul Litovoi (caracterizat de autorii studiului din 2018 drept un animal „cu creier mic”) fusese dedicat voievodului care stăpânise în Evul Mediu ținuturile Olteniei de Nord și Hațegului, prin noua contribuție recent publicată, asistăm la a doua sa „moarte”, cea dintre numirile zoologice.
Noua descoperire demonstrează pe de o parte diversitatea vechilor faune hațegane, iar pe de alta aduce claritate în sistematica mamiferelor ce ne-au precedat cu milioane de ani în urmă, servind de asemeni la înțelegerea vechilor medii de viață precum și a faunelor care le-au populat. De asemenea, acest nou taxon completează seria de descoperiri realizate recent de către echipa de cercetare condusă de prof. Vlad Codrea.
Premiul Nobel pentru Chimie pe 2021 a fost atribuit cercetătorilor Benjamin List (Germania) şi David McMillan (SUA) pentru “dezvoltarea organo-catalizei asimetrice, o unealtă ingenioasă pentru construirea moleculelor”.
Benjamin List este afiliat Max-Planck-Institut für Kohlenforschung (Germania), iar David W.C. MacMillan, Universităţii Princeton (SUA).
Multe domenii de cercetare și industrii sunt dependente de capacitatea chimistilor de a construi molecule care pot forma materiale elastice și durabile, stochează energia în baterii sau inhibă progresia bolilor. Această muncă necesită catalizatori, care sunt substanțe care controlează și accelerează reacții chimice, fără a deveni parte finala a produsului. De exemplu, catalizatorii din automobile transformă substanțele toxice din gazele de eșapament in molecule inofensive. Corpurile noatre conțin, de asemenea, mii de catalizatori sub formă de enzime, care ajuta moleculele necesare vieții.
Crearea moleculelor este o artă dificilă, a transmis Academia Suedeză de Ştiinţe. Benjamin List şi David MacMillan sunt laureaţi ai premiului Nobel pentru Chimie pe 2021 pentru că au dezvoltat o nouă unealtă precisă pentru construirea moleculară – organo-cataliza. „Aceasta a avut un impact important în cercetarea farmaceutică şi a contribuit la o chimie mai verde”.
Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.
Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.
Cookie-urile Strict Necesare ar trebui să fie activate în orice moment, astfel încât să putem salva preferințele pentru setările pentru modulele cookie.
Dacă dezactivați acest modul cookie, nu vă vom putea salva preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitați acest site, va trebui să activați sau să dezactivați cookie-urile din nou.
3rd Party Cookies
Acest site utilizează Google Analytics pentru a colecta informații anonime, cum ar fi numărul de vizitatori pe site și cele mai populare pagini.
Păstrarea acestui modul cookie ne ajută să îmbunătățim site-ul nostru web.
Vă rugăm să activați mai întâi Strictly Necessary Cookies, pentru a vă putea salva preferințele!
Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat în 2021 lui David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens pentru „contribuțiile empirice la economia muncii” și „contribuțiile metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate”.
