Cercetatorii au descoperit intr-o regiune izolata de coasta, in nord-vestul Australiei, o urma de dinozaur cu lungimea de aproape 170 de centimetri, care ar putea fi cea mai mare amprenta de acest tip din lume, informeaza Reuters, citata de News.ro.
Amprenta a fost lasata de un sauropod urias si se numara printre cele 21 de tipuri diferite de urme de dinozauri descoperite in Peninsula Dampier din statul Western Australia, la o distanta de aproximativ 130 de kilometri fata de statiunea estivala Broome.
Mircea Ionescu QuintusMircea Ionescu Quintus s-a născut pe 18 martie 1917, într-o familie de vechi liberali. Tatăl său, Ion Ionescu Quintus, a deţinut nu mai puţin de nouă mandate de parlamentar din partea PNL, iar fiul i-a urmat atât în cariera de jurist, cât şi în afinitatea politică pentru liberalism.
Mircea Ionescu Quintus este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, el publicând mai multe volume de epigrame. Una dintre acestea a rostit-o anul trecut pe scenă, cu ocazia aniversării a 99 de ani: ” Spre suta anii se adună / Ca prin păduri, semeţii brazi / Şi s-or găsi destui să spună / Ce mai înseamnă suta azi?”.
In plin Război Mondial, Mircea Ionescu Quintus s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani, a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic în perioada comunistă, iar după Revoluţie preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator.
În 2002, a fost decorat de preşedintele Ion Iliescu cu ”Steaua României” în grad de cavaler. Vineri, cu o zi înaintea împlinirii vârstei de o sută de ani, Mircea Ionescu Quintus va primi o nouă decoraţie din partea preşedintelui Klaus Iohannis, ”Steaua României” în grad de ofiţer.
În 2009 a primit de la preşedintele Traian Băsescu gradul de general de brigadă în retragere.
VIDEO Interviu cu Mircea Ionescu Quintus, ianuarie 2016:
Romanul Tiberiu Useriu a castigat, vineri, 17 martie 2017, pentru a doua oara consecutiv, Maratonul 6633 Arctic Ultra, o cursa desfasurata pe distanta de 350 de mile (peste 560 kilometri) in apropierea Cercului Polar, el conducand aceasta proba extrema de la inceput pana la sfarsit.
Tiberiu Useriu a terminat cursa la ora locala 01.25, la Tuktoyaktuk (Canada), la o temperatura de minus 36 de grade.
• Biologii au descoperit în Dobrogea o nouă specie de plantă, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. • Nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru știință. • Trei ani de zile au durat analizele care să confirme descoperirea biologilor români. • Biologii care au găsit planta au și avut onoarea de a-i da denumirea științifică.
Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume.
Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.
„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică. În contrast, specia rusească înrudită cu ea crește în regiunea cunoscută cândva ca și Sciția Mare (stepa ponto-caspică din Rusia, Ucraina și Kazahstan)”, a declarat biologul Mátis Attila.
Pentru denumirea populară, propunerea biologilor este: aerel dobrogean.
Toate detaliile oferite de Societatea Ornitologica Romana aici.
27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, a fost instituita ca zi de sărbătoare naţională.
Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.
Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 de ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.”, se arata in proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor.