Elena Popea (1879–1941) a fost o pictoriță română, recunoscută pentru contribuțiile sale la peisagistica și pictura de gen din perioada interbelică. Născută la Brașov, și-a început educația artistică la Școala de Belle-Arte din București, iar ulterior a studiat la München, Paris și în Italia, unde a intrat în contact cu diverse curente artistice europene.

Lucrările sale sunt influențate de impresionism și postimpresionism, caracterizându-se prin culori vibrante și o tehnică liberă. Popea a excelat în reprezentarea peisajelor montane, a naturii statice și a scenelor rurale, dar a realizat și portrete pline de sensibilitate. A expus în mod constant în România și în străinătate, câștigând aprecierea criticilor de artă.

Elena Popea a fost una dintre primele femei artiste din România care s-a afirmat pe scena artistică internațională, contribuind semnificativ la dezvoltarea artei moderne românești.