Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat laureații Premiului Nobel pentru Fizică 2025, distinși pentru o descoperire care aduce mecanica cuantică în lumea obiectelor vizibile cu ochiul liber. John Clarke (Universitatea din California, Berkeley), Michel H. Devoret (Universitatea Yale și Universitatea din California, Santa Barbara) și John M. Martinis (Universitatea din California, Santa Barbara) au fost recompensați „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificarea energiei într-un circuit electric”.

Cei trei oameni de știință au reușit să demonstreze, prin experimente pe un cip electronic supraconductor, că fenomenele cuantice pot apărea și la scară macroscopică, nu doar la nivelul particulelor subatomice. Această realizare revoluționară confirmă faptul că proprietățile mecanicii cuantice pot fi observate direct în circuite electrice care pot fi ținute în mână.

În experimentele lor din anii 1984–1985, laureații au utilizat joncțiuni Josephson — structuri în care două materiale supraconductoare sunt separate de un strat foarte subțire de material izolator. Prin măsurători precise, au observat cum sistemul electric se comportă ca o singură particulă care poate „evada” printr-o barieră energetică prin tunelare cuantică. Mai mult, au demonstrat că energia din acest sistem este cuantificată, adică poate fi absorbită sau emisă doar în cantități discrete.

„Este minunat să putem sărbători modul în care mecanica cuantică veche de un secol continuă să aducă noi surprize și aplicații. Ea stă la baza întregii tehnologii digitale moderne,” a declarat Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

Descoperirile premiate oferă o bază solidă pentru dezvoltarea noii generații de tehnologii cuantice, precum computerele cuantice, criptografia cuantică și senzorii cuantici – domenii care ar putea revoluționa informatica și securitatea digitală în următoarele decenii.

Context și scurt istoric al Premiului Nobel pentru Fizică

Primul Premiu Nobel pentru Fizică a fost acordat în 1901 lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X. De atunci, peste 227 de cercetători au fost distinși cu această onoare. Printre laureați se numără figuri legendare ale științei, precum Albert Einstein, Niels Bohr, Max Planck sau Marie Curie.

În ultimii ani, premiul a recunoscut contribuțiile aduse domeniilor emergente ale fizicii moderne – de la studiul găurilor negre (2020), la descoperirea undelor gravitaționale, materia întunecată și lumina de attosecunde (2023).

Premiul Nobel pentru Fizică 2025 confirmă din nou că mecanica cuantică nu este doar teorie, ci o realitate care se poate observa, măsura și aplica. Descoperirile lui Clarke, Devoret și Martinis ar putea accelera dezvoltarea tehnologiilor cuantice ale viitorului – fundamentul unei noi ere în știință și tehnologie.