Rusaliile 2025: Ce semnifică Pogorârea Sfântului Duh și ce obiceiuri respectă românii în Duminica Mare
Duminică și luni, credincioșii ortodocși din România sărbătoresc Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecime sau Duminica Mare – un moment de mare însemnătate spirituală care marchează Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli și încheierea ciclului pascal: Învierea, Înălțarea și Pogorârea Duhului Sfânt.
Semnificația religioasă a Rusaliilor
Această sărbătoare, una dintre cele mai vechi ale creștinătății, este celebrată la 50 de zile după Paște. Potrivit Noului Testament, în ziua Rusaliilor, Sfântul Duh s-a pogorât peste Apostoli, oferindu-le darul de a vorbi în limbi diferite pentru a putea răspândi Evanghelia în întreaga lume. Din acel moment este considerată ziua de naștere a Bisericii Creștine.
Lunea de după Rusalii este dedicată Sfintei Treimi, fiind o extensie a acestei mari sărbători, deoarece Sfânta Treime – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh – este văzută ca o unitate desăvârșită în teologia creștină.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii în România
În diferite regiuni ale țării, Rusaliile sunt însoțite de numeroase tradiții:
Împodobirea gospodăriilor cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, considerate a avea rol protector împotriva răului, bolilor și duhurilor rele.
Ramurile de tei sfințite în biserici se păstrează la icoane și sunt folosite ca leacuri peste an.
Oferirea de oale și farfurii împodobite cu flori și colaci, în sâmbăta și duminica Rusaliilor – pentru pomenirea morților și pentru binecuvântarea celor vii.
În Ardeal, există obiceiul „udatului nevestelor”, practicat pentru a aduce sănătate și frumusețe femeilor.
În Oltenia, cete de călușari colindă satele pentru a alunga spiritele rele și a vindeca bolnavii. Dansul lor ritualic este considerat un leac pentru „luatul din Rusalii” – o boală misterioasă asociată cu puterile supranaturale ale Ielelor.
Superstiții și legende populare
Potrivit tradiției, Ielele sau Rusaliile sunt spirite ale morților rătăcitori care refuză să se întoarcă în morminte după Paști. Ele sunt văzute ca zâne seducătoare și răzbunătoare, care pedepsesc pe cei ce nu respectă sărbătoarea.
Printre superstițiile legate de Rusalii se numără:
Nu e bine să mergi la câmp, în vie sau în locuri pustii – Ielele te pot „lua”.
Nu e recomandat să te cerți sau să porți ranchiună în aceste zile – se spune că vei fi „luat din Rusalii”.
Usturoiul, pelinul și frunzele de nuc se pun la uși și ferestre pentru a ține departe spiritele rele.
Dansurile călușarilor și descântecele femeilor bătrâne sunt ritualuri esențiale în multe sate pentru a readuce echilibrul și sănătatea.
Rusaliile – între credință și folclor
Rusaliile îmbină în mod unic elemente creștine cu tradiții păgâne și obiceiuri folclorice transmise din generație în generație. În ciuda modernizării, multe dintre aceste practici sunt încă păstrate în satele din România, subliniind forța credinței, respectul pentru tradiție și nevoia de protecție spirituală.
Fie că ești credincios practicant sau doar un iubitor al tradițiilor românești, Rusaliile rămân un moment de reflecție și reconectare cu valorile ancestrale.
Sărbători luminate și binecuvântate de Rusalii!