Unirea Basarabiei cu România – 27 Martie 1918: Primul Pas Spre România Mare

Ziua de 27 martie 1918 marchează un moment de referință în istoria României – unirea Basarabiei cu patria-mamă. După mai bine de un secol de dominație rusească, Basarabia a fost prima provincie românească care s-a unit cu România, în contextul prăbușirii Imperiului Țarist și al afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare. Acest eveniment istoric a fost un pas esențial spre realizarea României Mari în 1918.

Contextul istoric al unirii Basarabiei cu România

În 1812, în urma Tratatului de la București dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, Basarabia, parte a Principatului Moldovei, a fost anexată de către Rusia. Timp de peste un secol, românii basarabeni au fost supuși unui amplu proces de rusificare, prin care limba și cultura românească au fost puternic restricționate.

Situația s-a schimbat radical în 1917, odată cu Revoluția Rusă, care a dus la căderea regimului țarist. În acest context, popoarele aflate sub dominația Rusiei au început să își afirme identitatea națională și să ceară autodeterminare.

Astfel, în noiembrie 1917, la Chișinău s-a constituit Sfatul Țării, un organ legislativ ales de reprezentanții tuturor naționalităților din Basarabia. La 2 decembrie 1917, acest for a proclamat Republica Democratică Moldovenească, care, inițial, și-a declarat autonomia în cadrul unei Rusii federative. Însă, în fața instabilității și a pericolului bolșevic, ideea unirii cu România a devenit din ce în ce mai puternică.

Hotărârea istorică de la 27 martie 1918

La 27 martie 1918, într-o ședință solemnă, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului a fost:

✅ 86 voturi pentru
❌ 3 voturi împotrivă
➖ 36 de abțineri

Textul oficial al declarației suna astfel:

“Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să hotărască asupra sorții lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România.”

Importanța unirii Basarabiei cu România

🔹 Primul pas spre România Mare – Unirea Basarabiei a fost prima dintre marile uniri din 1918, fiind urmată de Unirea Bucovinei (28 noiembrie) și Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului (1 decembrie).

🔹 Restabilirea identității românești – Revenirea Basarabiei la România a permis reintegrarea limbii și culturii române în viața cotidiană, după un secol de politici de rusificare.

🔹 Stabilitate într-o perioadă tulbure – Unirea a protejat Basarabia de haosul provocat de războiul civil din Rusia și de pericolul bolșevic.

Consecințele unirii și evoluția ulterioară

Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută internațional prin Tratatul de la Paris (1920), însă Rusia Sovietică nu a acceptat-o niciodată. În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, iar în 1944, aceasta a fost anexată definitiv, formând Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

După destrămarea URSS, Republica Moldova și-a declarat independența în 1991, dar legăturile cu România au rămas puternice, iar ideea reunificării este un subiect de dezbatere și în prezent.

Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a fost un moment esențial în istoria națională, demonstrând voința românilor basarabeni de a reveni la patria-mamă. Chiar dacă evenimentele ulterioare au separat din nou cele două teritorii, legătura istorică, culturală și lingvistică dintre România și Republica Moldova rămâne puternică.

Această zi rămâne un simbol al luptei pentru identitate națională și autodeterminare, fiind comemorată anual ca o sărbătoare a unității românești.