Noul record mondial este de 51,115 km performanta imbunatatind vechiul record al lumii, detinut cu 49,700 km, de cehul Ondrej Sosenka, din 2005.
Performanta rutierului in varsta de 43 de ani vine sa completeze istoria de 121 de ani a recordului mondial al orei.
Primul record mondial a fost realizat de creatorul Turului ciclist al Frantei, Henri Desgrange, pe le 11 mai 1893 , la Paris, pe velodromul Buffalo, fiind de 35,325 km.
Spre bucuria colecționarilor de timbre, Romfilatelia abordează o tematică preferată de aceştia şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Fructele şi Fauna”.
Cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustrează armonios legătura dintre fructele şi animalele sălbatice.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei ilustrează o imagine îndrăgită de copii, părinţi şi bunici deopotrivă: veveriţa şi alunele.
Deşi animale singuratice, veveriţele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la oraşele aglomerate şi grădinile oamenilor, la păduri şi câmpii. Este frecvent cunoscut un obicei al veveriţelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile, şi alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.
Alunele au fost folosite încă din vechime atât ca alimente, cât şi ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenţei şi al familiei, al păcii şi al bunăstării în lumea antică a romanilor şi grecilor.
Mistreţul şi ghindele sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.
Cunoscut şi sub numele de „Glican” (Transilvania), mistreţul se numără printre vieţuitoarele de temut din pădurile Carpaţilor, fiind un animal omnivor ce preferă hrana preponderent vegetală. Pădurile de foioase sunt preferate de mistreţ pentru că acestea îi oferă hrana de bază, ghindele şi jirul.
Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale, unele soiuri fiind comercializate şi consumate de către oameni în America Latină şi Maroc. Ele sunt de culoare verde – maronie, au gustul amar sau dulce şi sunt bogate în amidon. Ghindele contribue deasemenea la îmbunătăţirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.
Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei sunt reprezentate, într-o imagine asociată, ursul şi fructele de pădure.
Ursul brun este considerat un animal prin excelenţă al plaiurilor româneşti, fiind o prezenţă constantă în folclorul şi mitologia ţării. În prezent, în România se găsesc în jur de 6.000 de exemplare. Ca hrană, preferă fructele de pădure, ghindele, mierea, dar şi animalele mici (furnici şi larve, râme), peştele, păsările sau şoarecii, atacând uneori şi animale domestice.
În fiecare an, munţii României se transformă în raiul rodurilor parfumate ce devin hrană atât pentru animale, cât şi pentru oamenii îndrăgostiţi de zmeură, mure, afine negre şi roşii, coacăze, măceşe şi cătină.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat un graur alături de un ciorchine de struguri.
Pasăre migratoare, considerată prezenţă frecventă în România unde vine primăvara şi pleacă toamna, graurul preferă deopotrivă câmpia şi pădurile, fiind atât prietenul cât şi inamicul agricultorilor. Deşi mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor şi al podgoriilor, hrana sa preferată o constitue insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulţirii insectelor dăunătoare.
“W.A. Mozart a deţinut timp de trei ani un graur şi a reprodus notele cântecului său în Concertul pentru Pian nr. 17.”
Viţa de vie este atestată pe teritoriul României încă din Antichitate, cultivarea viei demonstrând în fiecare an calitatea superioară a terenurilor. Strugurii se află în topul fructelor cultivate în ţara noastră, vinurile autohtone fiind apreciate în întreaga lume şi medaliate la competiţii şi expoziţii internaţionale.
Vegetaţia şi fauna consacră locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante şi animale pe care le adăposteşte, ci şi prin tradiţiile, credinţele şi obiceiurile născute din relaţia oamenilor cu natura şi transmise de-a lungul secolelor generaţiilor viitoare.
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 300 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul „prima zi” a emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 300.
Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, minicoală numerotată de 5 timbre
(4 timbre dantelate + 1 timbru nedantelat), bloc de 4 timbre (în album filatelic), 600 plicuri echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi” şi un set de 4 cărţi maxime.
Începând cu ziua de vineri, 5 septembrie 2014, emisiunea de mărci poştale Fructele şi Fauna va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
1736 – A încetat din viaţă fizicianul Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714), precum şi scara termometrică ce-i poartă numele (n. 24 mai 1686)
1824 – A încetat din viaţă Ludovic al XVIII-lea, rege al Franţei între anii 1814 şi 1824; începutul domniei lui marchează restauraţia Burbonilor în Franţa (n. 17 februarie 1755)
1885 – S-a născut Karen Horney, psihanalist american de origine germană (m. 4 decembrie 1952)
1932 – A încetat din viaţă Ronald Ross, medic şi parazitolog. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1903 (n. 13 mai 1857)
1936 – A încetat din viaţă Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot, explorator şi oceanograf (n. 1867)
1957 – S-a născut Anca Parghel, interpretă de jazz (m. 2008)
VIDEO – Anca Parghel duet cu Ozana Barabancea.
1977 – A încetat din viaţă, la Paris, Maria Callas, celebră soprană americană de origine greacă (n. 2 decembrie 1923, SUA)
1999 – A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc (“Ţara Românească”, “Continuitatea românilor”, “Istoricul problemei, dovezile continuităţii”, “Unitatea românilor în evul mediu”, “Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină”) (n. 1924)
2002 – A încetat din viaţă James Gregory, actor american de film (seriale de televiziune: “Bonanza”, “Star Trek”) (n. 23 decembrie 1911)
Sarpele a reapărut în Lunca Dunării el fiind vazut in viaţă ultima data in 1937.
“După 80 de ani, a fost redescoperit cel mai rar şarpe din România – boa de nisip (Eryx jaculus). Această specie ajunsese să fie considerată un adevărat «Sfânt Graal» al herpetologilor, o specie pe care toţi o credeau dispărută din fauna României şi care acum a fost regasită. Din 1937 nu a mai fost văzut boa de nisip în viaţă”, potrivit unui comunicat al SOR.
Boa de nisip (Eryx jaculus) nu este un şarpe veninos, ci unul constrictor. Este cu preponderenţă un animal nocturn, având pupila verticală. Se hrăneşte îndeosebi cu rozătoare, pe care le vânează în galeriile construite subteran. Poate fi găsit, extrem de rar, în zone aride.
Local, boa de nisip este numit şi şarpe cu doua capete, pentru ca este extrem de bine adaptat: coada animalului seamănă foarte bine cu capul, un sistem de apărare extrem de eficient împotriva prădătorilor care apucă reptilele de cap.
O vacanta cu familia sau cu prietenii este mult mai interesanta daca o umpli cu distractie si voie buna. Jocurile sunt un element cheie al vacantelor. In continuare va propunem cateva jocuri de vacanta.
Jocuri de miscare
1. Intreceri de sarituri: Aceste concursuri se pot organiza in excursii pentru mentinerea conditiei fizice si a bunei dispozitii , atit de necesare la orice vrsta.
A.Cine sare cel mai departe?
a) sarituri de pe loc , de pe ambele picioare
b) sarituri de pe loc , de pe piciorul sting sau drept
c) sarituri de pe loc cu spatele , de pe ambele picioare
d) executarea a 10 sarituri succesive
e) executarea a 5 sarituri pe un picior
f) sarituri cu prajina
g) sarituri in adincime
B. Cine sare in adincime de la o inaktime mai mare?
C.Cine reuseste sa faca un semn cu creta pe tulpina unui copac la o inaltime cit mai mere?
2.Alergare spre cerc: Acest joc a avut ca sursa de inspiratie turnirurile cavaleresti din Evul Mediu.
Un cerculet cu diametrul de 3-4 cm este suspendat la o inaltime oarecare sau agatat cu o sfoara de creanga unui copac . Pentru a-si demonstra indeminarea `cavalerii alearga pe o distanta de 10 m cu o nuia scurta in mina , pe care o infig in cerculet .
La inceput se foloseste bratul drept apoi cel sting. La reluare , cerculetul poate fi ridicat la inaltimea umerilor , iar in final se coboara deasupra solului .
Jucatorul care totalizeaza cele mai multe incercari reusite primeste drept rasplata `blazonul` nobiliar (decupat din carton).In absenta cercului se poate confectiona unul dintr-o crenguta flxibila .
3.Rata pe stinca : Descrierea acestui joc se intilneste in cele mai vechi culegeri de jocuri germane , engleze si nord-americane . Se presupune ca el se afla la originea baschetului modern.
Fiecare jucator , dispune de o piatra de marimea unui degetel . Unul dintre ei , desemnat prin trager la sorti isi aseaza piatra pe un bolovan situat in apropierea unui zid.Pietricica reprezinta rata , iar bolovanul- stinca . Paznicul se afla la o distanta de citiva pasi de tinta , iar ceilalti la 5 m , in spatele unei linii de start de unde tintesc pe rind rata , incercind s-o doboare de pe stinca . Jucatorul care a ochit rata , fara s-o nimereasca , alearga pina la peretele dinapoia stincii. Paznicul il urmareste si incearca sa-i dea leapsa inainte ca acesta sa ajunga la tinta. In cazul in care rata a fost doborita de pe stinca , paznicul trebuie s-o reaseze si abia dupa aceea il poate urmarii pe jucatorul respectiv. Jucatorul care primeste leapsa schimba rolul cu paznicul.
4. Peste HAMBAR. De o parte si de alta a unui hambar sau grajd se traseaza un patrat cu latura egala cu lungimea zidului. Prin tragere la sorti se stabileste echipa care deschide jocul .Membrii ei arunca mingea pe deasupra hambarului , astfel incit sa aterizeze in terenul adversarilor , care n-au posibilitatea sa vada din ce directie vine decit in momentul cind ajunge deasupra hambarului .
Jucatorii trebuie sa o prinda si sa o expedieze in partea cealalta in patratul adversarilor . Daca mingea atinge pamintul , cei care au trimis-o cistiga un punct .Mingea care aterizeaza in afara terenului de joc nu se ia in considerare .
Jucatorul care a prins mingea sau a ridicat-o de pe sol are dreptul sa execute urmatoarea aruncare.Cistiga echipa care , dupa 20 minute de joc , totalizeaza cel mai mare numar de puncte.
5.Hotul in tabara. Se alege un loc vizibil din toate directiile , unde se infige un stegulet . In prealabil se distribuie in secret rolul hotului unuia dintre cei mai buni alergatori . Apoi , membrii colectivului sint anuntati de prezenta unui hot in tabara .La un moment dat , acesta smulge steguletul si alearga cu el spre liziera padurii.Daca nu este prins de jucatori , cistiga . Liziera padurii se afla la o distanta de 200 m de tabara . In primele clipe , atentia jucatorilor este indreptata asupra steguletului , in jurul caruia se invirtesc cu totii.
Mai tirziu , incordarea scade indeosebi daca jocul se practica concomitent cu o alta activitate. Hotul pindeste momentul cind steguletul este nesupravegheat.
Unii jucatori se apropie de stegulet simulind rolul hotului , insa numai acesta are dreptul sa-l smulga.