🦌 Cerbul lopătar, readus în pădurile României după zeci de ani de absență

După aproape un secol în care a dispărut din zonele de deal și câmpie, cerbul lopătar – una dintre cele mai elegante și emblematice specii erbivore din fauna României – revine în pădurile țării. Reintroducerea sa se datorează unui program amplu de repopulare inițiat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS), cu sprijinul experților în conservare și al autorităților de mediu.

📍 Reintroducerea în județul Iași – un moment istoric

În județul Iași, cerbul lopătar nu mai fusese observat în libertate de aproape 100 de ani. Anul trecut, AJVPS Iași a achiziționat 25 de exemplare provenite din rezervații din România și Polonia. Acestea au fost introduse într-un țarc special de aclimatizare, unde au putut să se adapteze în siguranță la noul lor habitat.

„Am amenajat țarcul ăsta de aclimatizare și deja avem 15 pui făcuți în țarc”, a declarat Marian Sebastian Florea, directorul AJVPS Iași, potrivit Știrile PRO TV. Astfel, în libertate vor fi eliberate 51 de exemplare, un număr care oferă perspective reale de reînființare a unei populații stabile în zonă.

🌍 De ce a dispărut cerbul lopătar?

Specialiștii subliniază că dispariția speciei a avut cauze multiple, dintre care:

• 🌡️ schimbările climatice,

• 🌲 distrugerea habitatelor naturale prin defrișări și extinderea urbanizării,

• 🏹 vânătoarea excesivă și braconajul,

• ⚔️ impactul devastator al celor două războaie mondiale, care au provocat un „colaps demografic” al faunei,

• 🌾 extinderea agriculturii intensive, care a redus drastic pădurile de foioase – habitatul preferat al cerbului lopătar.

„Extinderea agriculturii intensive și pierderea pădurilor au eliminat specia aceasta”, explică Mircea Lazăr, profesor la Universitatea de Științele Vieții din Iași.

🦌 Repopulări și în alte județe

Reintroducerea cerbului lopătar nu este un demers izolat. Și alte județe au implementat programe similare.

• În Botoșani, în urmă cu 14 ani au fost eliberate 60 de exemplare.

• Astăzi, populația a crescut la aproximativ 200 de indivizi, semn că proiectele de repopulare pot avea succes pe termen lung.

Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului, România are în prezent aproape 8.000 de cerbi lopătari, un număr în creștere față de deceniile trecute.

🌱 Un pas important pentru biodiversitate

Proiectele de reintroducere sunt considerate vitale pentru:

• refacerea echilibrului ecologic,

• conservarea biodiversității,

• protejarea unei specii simbolice pentru pădurile românești,

• menținerea stabilității ecosistemelor de deal și câmpie.

Cerbul lopătar, cu silueta sa grațioasă și lopetele caracteristice ale masculilor, nu este doar o specie spectaculoasă, ci și o parte importantă a patrimoniului natural românesc.

O insectă de dimensiuni surprinzătoare, lungă de aproximativ 40 cm și cântărind aproape cât o minge de golf (≈ 44 g), ar putea fi cea mai grea insectă din Australia. Specia, denumită Acrophylla alta, a fost descoperită la altitudini înalte pe platoul Atherton din nordul statului Queensland și descrisă în revista Zootaxa citata deThe Guardian.

Detalii despre descoperire

• Noua specie de insectă-băț (Phasmida) a fost identificată după ce o fotografie a fost postată pe rețele sociale. Cercetătorii Ross Coupland și prof. Angus Emmott s-au mobilizat rapid, localizând o femelă imensă între Millaa Millaa și Muntele Hypipamee din Atherton Tablelands .

• Insecta a fost colectată de la înălțime folosind un băț lung și adusă pentru studii, inclusiv colectarea ouălor, esențiale pentru diagnosticare și identificare.

• Femela măsura 40 cm lungime și a fost cântărită la 44 grame, ceea ce o face mai grea decât actualul record: gândacul-rinocer gigant din Queensland, estimat la 30–35 g.

De ce este așa mare?

• Cercetătorii cred că mediul rece și umed din regiunile înalte ale pădurii tropicale ar fi favorizat o dimensiune mai mare a corpului, care ajută la conservarea căldurii și supraviețuire.

• Habitatul izolat și inaccesibil – insecta trăiește sus în coronamentul copacilor – explică de ce a fost nedescoperită până acum.

Ce urmează?

• Cercetătorii caută în continuare un mascul din această specie, aspect esențial pentru confirmarea clasificării taxonomice complete. Mâștile tind să fie mult mai mici și vizual diferite — un motiv pentru care în trecut s-au descris drept specii din genuri diferite.

• Nicole Gunter de la Muzeul Queensland estimează că până la 70% dintre speciile de insecte din Australia sunt încă nedescrise, iar recunoașterea acestei specii este esențială pentru conservare și protecția ecosistemelor locale.

Descoperirea Acrophylla alta deschide un capitol nou în studiul insectelor gigantice și biodiversității din pădurile tropicale australiene. Cu o lungime impresionantă și greutate-record, specia ne amintește că natura ascunde încă multe mistere neexplorate. Identificarea ei este un exemplu remarcabil al importanței documentării biodiversității, atât pentru știință, cât și pentru conservare.

Populația de lupi din România: Un habitat esențial pentru specia lor

România găzduiește una dintre cele mai mari populații de lupi din Europa, reprezentând aproximativ 40% din totalul acestei specii pe continent. Conform estimărilor, în țara noastră trăiesc aproximativ 3.800 de exemplare, majoritatea fiind localizate în Munții Carpați, dar și în zonele de dealuri înalte și păduri de la altitudini joase.

Importanța lupilor pentru ecosistem

Lupii au un rol esențial în menținerea echilibrului natural al ecosistemelor din România. Fiind carnivori de top, aceștia reglează populațiile de erbivore, prevenind astfel suprapopularea acestora, care ar putea afecta pădurile prin consumul excesiv de vegetație. Totodată, contribuie la prevenirea răspândirii unor boli periculoase, cum ar fi pesta porcină africană, eliminând animalele slăbite sau bolnave din ecosistem.

Amenințările la adresa populației de lupi

Deși România are o populație relativ stabilă de lupi, aceștia se confruntă cu numeroase pericole care le amenință habitatul și existența:

• Defrișările masive reduc semnificativ suprafața pădurilor, afectând zonele de vânătoare ale lupilor.
• Dezvoltarea infrastructurii (drumuri, autostrăzi, construcții) fragmentează teritoriile acestora, limitându-le accesul la hrană și crescând riscul de accidente rutiere.
• Conflictul cu oamenii – În lipsa hranei naturale, lupii pot ataca animalele domestice, generând conflicte cu fermierii.
• Braconajul și vânătoarea ilegală sunt, de asemenea, factori care pun în pericol supraviețuirea speciei.

Lupii și interacțiunea cu oamenii

În ultima perioadă, au existat tot mai multe semnalări ale prezenței lupilor în apropierea așezărilor umane. Acest fenomen este cauzat de reducerea habitatului lor natural, dar și de scăderea surselor de hrană. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că lupii evită în general contactul direct cu oamenii și atacurile sunt extrem de rare.

Iată câteva curiozități interesante despre lupi:

1. Comunicare complexă – Lupii folosesc o gamă variată de sunete (urlete, mârâituri, scheunături), expresii faciale și mișcări ale corpului pentru a comunica între ei.

2. Familie unită – Trăiesc în haite bine organizate, conduse de un mascul și o femelă alfa, iar toți membrii cooperează pentru vânătoare și îngrijirea puilor.

3. Viteză impresionantă – Lupii pot atinge viteze de până la 60 km/h în timpul vânătorii și pot alerga pe distanțe lungi fără să obosească rapid.

4. Simțuri ascuțite – Au un simț al mirosului extrem de dezvoltat, putând detecta prada de la peste 2 kilometri distanță.

5. Legende și simbolism – În multe culturi, lupul este considerat un simbol al puterii, loialității și înțelepciunii, dar uneori și al pericolului sau al forțelor necunoscute.

6. Monogamie – Lupii formează perechi pe viață și sunt cunoscuți pentru devotamentul lor față de partener.

7. Teritorii vaste – O haită de lupi poate controla un teritoriu de până la 2.500 de kilometri pătrați, patrulând constant și marcând zona pentru a evita intrușii.

8. Dietă variată – Pe lângă carne, lupii pot consuma și fructe, legume sau alte surse de hrană în perioadele dificile.

9. Urlet distinctiv – Fiecare lup are un urlet unic, iar membrii haitei îl recunosc de la mari distanțe.

10. Rol ecologic crucial – Prin controlul populației de erbivore, lupii ajută la menținerea echilibrului ecosistemului și la protejarea pădurilor.

Protecția lupilor și conservarea habitatului lor

Pentru a proteja această specie emblematică a României, sunt necesare măsuri eficiente de conservare, printre care:

• Protejarea pădurilor prin interzicerea defrișărilor abuzive și menținerea unui habitat sănătos pentru lupii sălbatici.
• Implementarea de măsuri preventive pentru fermieri, cum ar fi utilizarea câinilor ciobănești sau a gardurilor electrice pentru protecția turmelor.
• Educația și conștientizarea populației privind rolul ecologic al lupilor și importanța coexistenței armonioase între oameni și fauna sălbatică.

Lupul, simbol al sălbăticiei și al echilibrului natural, continuă să fie un element esențial al biodiversității României. Protejarea acestui prădător magnific este esențială pentru menținerea ecosistemului sănătos și pentru păstrarea unei părți importante din patrimoniul natural al țării noastre. Prin măsuri adecvate de conservare, România poate rămâne unul dintre ultimele refugii sigure pentru această specie impunătoare în Europa.