Category Archives: Animale

Cel mai greu animal care a existat vreodată pe Pământ

Perucetus colossus
foto: cnn.com

Recent, potrivit studiului publicat în revista Nature, cel mai greu animal care a existat vreodată pe Pământ, a fost descoperit in Peru. Fosila  avea vertebre cu diametrul de 80 de cm care cântăreau fiecare 100 de kilograme. Dimensiunea totală a specimenului era probabil de 20 de metri, cu o masă estimată între 80 şi 340 de tone.

Acest schelet nu este cel al unui dinozaur, ci al unui mamifer marin. Un cetaceu, un văr al strămoşilor balenelor, care a trăit în oceane acum 40 de milioane de ani, numit Perucetus colossus.

Alt animal considerat greu care a trăit pe Pământ este considerat Paradoxides, un gen de trilobit, o formă fosilizată de viață marină care a existat în perioada Cambriană, acum aproximativ 540 de milioane de ani. Trilobiții erau artropode primitive înrudite cu crustaceele moderne, cum ar fi crabi și creveți. Paradoxides a fost un trilobit de dimensiuni impresionante, cu specii care puteau ajunge la dimensiuni de peste 60 de centimetri în lungime.

Aici sunt câteva detalii despre Paradoxides:

  1. Dimensiuni mari: Paradoxides se remarcă prin dimensiunile sale mari în comparație cu alți trilobiți. Aceasta îl face unul dintre cele mai mari animale care au trăit în acea perioadă timpurie a evoluției.
  2. Fosile bine conservate: Datorită carapacei lor tari și a condițiilor favorabile de fosilizare, Paradoxides a lăsat fosile bine conservate care oferă informații importante despre anatomia și evoluția sa.
  3. Morfologie distinctă: Paradoxides avea o formă distinctă a corpului, caracterizată de o carapace segmentată și un cap proeminent. Corpul său era alcătuit dintr-o serie de segmente, iar partea cefalică era mai mare și mai lată decât restul corpului.
  4. Habitat marin: Acest trilobit a trăit în mediul marin, în apele care au existat în Cambrian timpuriu. Era un organism bentonic, ceea ce înseamnă că trăia în apropierea fundului oceanic.
  5. Rol ecologic: Se crede că Paradoxides ar fi avut un rol în lanțul trofic marin, hrănindu-se cu organisme mici, precum alge și animale planctonice. De asemenea, poate că a servit ca pradă pentru alte creaturi marine mai mari.
  6. Importanța în paleontologie: Paradoxides și alte trilobiți fosilizați oferă o privire importantă în trecutul vieții pe Pământ și în evoluția formelor de viață. Studiul acestor fosile ajută paleontologii să înțeleagă mai bine biodiversitatea și schimbările climatice din trecut.

În concluzie, Paradoxides este un exemplu notabil al creaturilor care au trăit în perioada Cambriană timpurie și a reprezentat unul dintre cele mai mari și grele animale din acea epocă. Fosilele sale joacă un rol esențial în înțelegerea evoluției vieții marine timpurii.

 

Cel mai vechi dinozaur din Africa

Dinozaur Mbiresaurus raathi
sursa foto: sci.news

O echipă de cercetători din Zimbabwe, Zambia şi Statele Unite au descoperit cel mai vechi dinozaur din Africa.  Numit Mbiresaurus raathi, dinozaurul măsura doar un metru înălţime, cu o coadă lungă şi avea până la 30 de kilograme.

Dinozaurul, ce aparţine speciei sauropodomorpha, alerga pe două picioare, avea un cap destul de mic si era probabil omnivor hranindu-se cu plante, animale mici şi insecte.

Dinozaurul poartă numele districtului Mbire, din nord-estul Zimbabwe, unde a fost găsit scheletul, şi pe cel al paleontologului Michael Raath, care a semnalat prima dată fosile în această regiune.

Schelet Mbiresaurus raathi
sursa foto: rfi.fr

Cea mai mare pisică de mare de apă dulce din lume

Cea mai mare pisică de mare de apă dulce din lumeCea mai mare pisică de mare de apă dulce din lume a fost prinsa de satenii cambodgieni de pe râul Mekong. Ea are aproximativ 4 metri, cântăreşte aproximativ 300 de kilograme si este o specie de stingray, cel mai mare peşte de apă dulce din lume cunoscut vreodată.

Vezi video:

Numele dat de cercetatori este  Boramy – care înseamnă „lună plină” în limba khmeră – din cauza formei ei rotunde.

DESCOPERIRE: specie noua de mamifer primitiv la Hateg

specie noua de mamifer primitiv la Hateg
foto: ubbcluj.ro (Imagine cu rocile cretacic terminale de la Nălaț-Vad; b. Craniul parțial de Kogaionon radulescui sp. nov. în vedere ventrală.)

O echipă mixtă româno-belgiană de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Muzeul Județean Mureș (Vlad Codrea, Alexandru Solomon), alături de Institutul Regal de Științele naturii din Bruxelles, Belgia (Thierry Smith, Ghéreint Devillet) a descris o specie nouă de mamifer primitiv de la finalul Mezozoicului, pornind de la o descoperire mai veche realizată de prof. dr. Vlad Codrea.

Descoperirea a fost publicată în revista Journal of Mammalian Evolution, iar specia are la bază un fragment de craniu asociat cu un premolar inferior și un fragment de mandibulă al altui individ. Fragmentul de craniu cu dinți asociați și cel de mandibulă au fost descoperite la Nălaț-Vad, județul Hunedoara, în roci având vârste estimate în jur de 70 milioane de ani care dovedesc posibila existență a unui domeniu insular, așa-numita „Insulă Hațeg”.

Kogaionon radulescui este o specie de mamifer multituberculat din grupul kogaionidelor dedicată regretatului paleontolog bucureștean Constantin Rădulescu, fost director al Institutului de Speologie „Emil Racoviță”. Astfel de mamifere, dar din specii diferite, au mai fost descrise din Hațeg și din alte teritorii românești, precum sud-vestul Bazinului Transilvaniei sau Poiana Ruscă. Analizele caracterelor morfologice ale acestor viețuitoare au permis paleontologilor să demonstreze că taxonul semnalat în 2018 drept Litovoi tholocephalos de la Pui, Bazinul Hațeg, nu este altceva decât un sinonim a ceea ce fusese anterior descris cu ani în urmă, din aceeași localitate drept Barbatodon transylvanicus. Cum genul Litovoi (caracterizat de autorii studiului din 2018 drept un animal „cu creier mic”) fusese dedicat voievodului care stăpânise în Evul Mediu ținuturile Olteniei de Nord și Hațegului, prin noua contribuție recent publicată, asistăm la a doua sa „moarte”, cea dintre numirile zoologice.

Noua descoperire demonstrează pe de o parte diversitatea vechilor faune hațegane, iar pe de alta aduce claritate în sistematica mamiferelor ce ne-au precedat cu milioane de ani în urmă, servind de asemeni la înțelegerea vechilor medii de viață precum și a faunelor care le-au populat. De asemenea, acest nou taxon completează seria de descoperiri realizate recent de către echipa de cercetare condusă de prof. Vlad Codrea.

Sursa: UBBCluj.ro

DESCOPERIRE: noua specie de insecta numita Phlebotomus simonahalepae

Phlebotomus simonahalepae
foto:adevarul.ro

Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, Disciplina Parazitologie și Boli parazitare, au descoperit o nouă specie de insectă, în județul Constanța. Noua specie a fost denumită Phlebotomus simonahalepae, în onoarea jucătoarei de tenis Simona Halep, care este născută la Constanța.

”Printre câteva sute de flebotomi colectați în zona Canaraua Fetii din județul Constanța, în cadrul studiului din 2018, am observat unul singur, total diferit. Mi-am dat seama atunci că este un exemplar aparte, dintr-un subgen care nu mai fusese semnalat la noi în țară. Au urmat apoi câteva investigații mai detaliate, iar în urma analizelor morfologice și genetice ne-am dat seama, împreună cu colaboratorii din Ankara, că avem de-a face cu o specie complet nouă pentru știință. Având la dispoziție un singur specimen, am decis la acea vreme să nu publicăm încă datele și să încercăm să mai colectăm câteva exemplare. Am continuat astfel colectările în aceeași zonă timp de încă două sezoane, în 2019 și în 2020. Fără rezultat, din păcate. Totuși, specimenul colectat de noi este fără dubiu un exemplar dintr-o specie necunoscută până la ora actuală și am decis într-un final să îl descriem ca un taxon nou”, a declarat cercetătorul științific Cristina Pop.

Flebotomii sunt insecte hematofage, cu răspândire pe toate continentele, dar mai abundente și mai diverse în zonele cu climat cald. Anumite specii sunt responsabile de transmiterea unor boli grave la om și animale, cum ar fi leishmanioza sau flebovirozele. În România, între anii 1910 și 1970, au fost semnalate opt specii de flebotomi.

Cercetările derulate în ultimii ani de specialiștii de la USAMV Cluj-Napoca au confirmat prezența a șase specii, plus această nouă specie pentru știință, care a fost denumită în onoarea Simonei Halep. Astfel, numărul total de specii noi pentru știință descrise de cercetătorii de la colectivul Disciplinei de Parazitologie și boli parazitare al USAMV Cluj-Napoca în ultimii ani a ajuns la 12.