Poetul Mihai Eminescu a murit in data de 15 iunie 1889. Numele lui la nastere a fost Mihail Eminovici. Poetul este considerat cel mai important reprezentant al literaturii romantice din România. Eminovici Mihai era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.
A debutat literar în 1866, în revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris literatură şi a lucrat ca jurnalist.
Din 1866 şi până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri.
În 1867, s-a angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1968 începea proiectul de roman „Geniu Pustiu”.
Între 1869 şi 1872 a fost student la Viena, mai precis „auditor extraordinar” la facultăţile de filosofie şi drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o va cunoaşte pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia Convorbiri literare. Între anii 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.
În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, iar Eminescu preda şi logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.
În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii neoficiale la Curierul de laşi, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate şedinţele Junimii, unde l-a introdus şi pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877, era invitat să intre în redacţia ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iaşiul şi a venit la Bucureşti, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-şef al publicaţiei. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum „Scrisorile” şi „Luceafărul”.
Pe 6 august 1879 a murit Ştefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la Bucureşti, şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.
În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de „manie acută”, starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iaşi, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraş.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.
În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.

Prima poezie a lui Eminescu:
De-aș avea

De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.

Cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu:
Somnoroase păsărele
Ce te legeni?
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
La mijloc de codru
O, rămâi
Pe lângă plopii fără soț
Fiind băiet păduri cutreieram
La mormântul lui Aron Pumnul
Crăiasa din poveşti
Mai am un singur dor
Lacul
La steaua
Și dacă…
De-or trece anii
Dorința
Din valurile vremii

Poezii de Mihai Eminescu mai puțin cunoscute:
Eu nu cred nici în Iehova
Cum ai putut
Trecut-au anii…

Kazuo Ishiguro, scriitor britanic de origine japoneza, a castigat Premiul Nobel pentru Literatura in 2017, a anuntat joi Academia din Suedia.

Ishiguro a primit premiul in valoare de 1,1 milioane de dolari pentru ca a dezvaluit “abisul de sub iluzoriul simt al legaturii cu lumea”, a spus Academia Suedeza.

Pe 31 august se sarbatoreste Ziua Limbii Române, aniversare instituită prin Legea nr. 53/2013.

“Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.”
(Limba Noastra – Alexei Mateevici)

Acest eveniment va fi sărbătorit și anul acesta în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român, printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi educaţionale, organizate împreună cu Ambasadele sau Consulatele din țările de reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu parteneri locali.

Programul a debutat pe 22 august 2016, la Istanbul, cu o campanie online de promovare a limbii române în care sunt popularizate proverbe și aforisme comune limbilor română și turcă, și va continua, până la 15 septembrie, cu proiecte coordonate de reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Budapesta, Bruxelles, Chișinău, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Stockholm, Praga, Paris, Tel Aviv și Varșovia.

Seria de proiecte include evenimente cu caracter academic – Conferința Internațională „Limba română – limbă a integrării europene” (Chișinău), Congresul mondial al eminescologilor (Chișinău), conferința „Cum am învățat românește și cum m-am îndrăgostit de România”, susținută de scriitorul francez Jean Yves Conrad (Paris); proiecte dedicate literaturii – recital din poezia secolului XX, în limbile română și suedeză, cu actorii Marius Manole și Christian Fex (Stockholm), prezentarea volumului bilingv De vorbă cu Panait Istrati/Parlando con Panait Istrati de Elena Dumitru (Roma), prezentarea volumelor scriitoarei Carmen-Francesca Banciu (New York); concert susținut de Corul de copii „Sunetul Muzicii” (Roma), recital al pianistei Adina Cocargeanu (Istanbul), expozițiile de documente și fotografii „Valori cultural-istorice din județul Argeș” (Căușeni, R. Moldova) și „Anton Pann – Povestea vorbei” (Chișinău), seară literară dedicată lui I. Știru – „Jurnalism și jurnale de călătorie” (Tel Aviv). De asemenea, vor avea loc și cursuri demostrative de limba română (la Paris, Londra, Lisabona, Istanbul). Teatrul își va găsi loc în programul propus de ICR – spectacolul Made in Moldova pus în scenă de actorii Teatrului Satiricus „I.L. Caragiale” din R. Moldova (Bruxelles). Nu lipsesc evenimentele dedicate copiilor – proiectul „În lumea poveştilor” (Madrid) și spectacolul pentru copii Sarea-n bucate (Micherechi, Ungaria), și nici referințele culturale tradiționale – proiectul „Acasă, la români”, pictură pe sticlă și pe linguri de lemn (Praga) și un eveniment inedit de promovare a limbii române prin intermediul gastronomiei tradiționale (Varșovia).

De asemenea, pentru a marca Ziua Limbii Române, Institutul Cultural Român va oferi cinci premii în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la Chișinău, desfășurat în perioada 31 august – 4 septembrie 2016 (Premiul „Mihai Eminescu” pentru cel mai bun volum de versuri prezentat la Salon; Premiul „Titu Maiorescu” pentru eseu și critică literară; Premiul „A.D. Xenopol” pentru istorie; Premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză; Premiul „Nicolae Labiș” pentru debut).

Ziua Limbii Române a fost sărbătorită și la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, desfășurat între 24 și 28 august 2016. Evenimentul special a fost programat în ultima zi a târgului și a constat în prelegeri, un dialog româno-chinez, un recital poetic din opera lui Mihai Eminescu și lansări de carte.