Category Archives: Natura

Natura

Natura

Explicatia seismelor prelungite la Santorini: mișcări magmatice sub vulcanii Kolumbo și Nea Kameni

seisme Santorini
seisme Santorini

La începutul anului 2025, insula Santorini (Grecia) a fost zguduită timp de peste 30 de zile de o serie de cutremure persistente, pe care oamenii de știință le atribuie activității magmatice sub doi vulcani din regiune. Un studiu publicat recent în revista Nature oferă o reconstrucție detaliată a acestei crize, sugerând legături între sistemele vulcanice vecine și transferuri de magmă între ele.

Seisme în lanț: cronologia cutremurelor

De la 27 ianuarie și până spre începutul lunii martie 2025, s-au înregistrat mii de cutremure între insulele Santorini, Amorgos, Ios și Anafi, cu magnitudini de până la 5,0–5,3. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale majore, dar fenomenul a generat îngrijorare locală și a determinat autoritățile elene să declare starea de urgență în regiune.

Potrivit raportului Nature, seria cutremurelor – cunoscută drept „earthquake swarm” – a continuat cu intensități fluctuante peste 30 de zile, generând migrații evidente ale hipocentrelor între insulele vecine.

Legătura cu magma: cum se explică fenomenul

Inflatarea caldeirei și ascensiunea magmei

Cercetătorii au observat deja în 2024 o ușoară „ridicare” a caldeirei Santorini, fenomen interpretat ca acumulare de magmă într-un rezervor superficial sub insulă.

Însă pe 27 ianuarie 2025 a avut loc o schimbare critică: magma a migrat dinspre un rezervor situat sub vulcanul Kolumbo spre zona Nea Kameni, printr-o fisură (dike) lungă de circa 13 km, care s-a oprit între 3 și 5 km sub fundul mării. Volumul implicat este estimat la ~ 0,31 km³.

Această migrare magmatică a favorizat activarea de falimente regionale și a reactivat sistemele tectonice din zonă.

Conexiunea hidráulică între vulcani

Unul dintre rezultatele esențiale ale studiului este ideea că Nea Kameni și Kolumbo nu sunt sisteme complet separate, ci ar putea împărți o alimentare magmatică comună la adâncime. Astfel, anomalii în unul dintre ele pot influența cealaltă structură vulcanică. „Caracterul în cascadă al evenimentelor sugerează că cele două sisteme vulcanice își dispută aceeași sursă magmatică”, au explicat autorii.

Această conexiune influețează modul în care trebuie monitorizate aceste zone și cum pot fi anticipate fenomenele vulcanice în viitor.

Implicații și riscuri pentru regiune

  • Înțelegerea mai bună a sistemelor vulcanice duale poate îmbunătăți predicțiile privind erupțiile și alarmarea timpurie.

  • Monitorizarea combinată (sismică, geodezică, sateliți) devine esențială, în special într-o regiune atât de activă tectonic și vulcanic.

  • Deși aceste cutremure nu au provocat pagube semnificative, ele indică un potențial de deteriorare în cazul unor fenomene mai puternice în viitor.

  • Conceptul de „magmatic coupling” (legătura magmatică) între vulcani vecini devine un subiect de mare interes pentru vulcanologi și geologi, nu doar în Grecia, ci în alte zone cu multiple edificii vulcanice apropiate.

Criza seismică de la Santorini din 2025 nu a fost doar o simplă serie de cutremure: a fost o oglindă a forțelor ascunse ale naturii — magma mișcându-se sub pământ și interacțiuni între sisteme vulcanice aparent separate. Studiul publicat în Nature deschide o nouă perspectivă asupra modului în care trebuie privit și monitorizat complexul sistem vulcanic al Insulelor Ciclade.

Business, Natura

Istoria Canalului Suez: De la vis antic la arteră vitală a comerțului global

Canalul Suez
Această fotografie, realizată pe 23 martie 2024, prezintă o vedere aeriană a noii extensii a Canalului Suez, inaugurată în 2015 la al-Ferdan, la nord de Ismailia, în nord-estul Egiptului. (Fotografie de Khaled DESOUKI / AFP)

Istoria Canalului Suez – Drumul care a unit Marea Mediterană cu Oceanul Indian

Canalul Suez, una dintre cele mai importante căi navigabile artificiale din lume, joacă un rol esențial în economia globală, facilitând comerțul între Europa, Asia și Africa. Însă dincolo de funcția sa strategică modernă, acest canal are o istorie fascinantă, care își are originile în Antichitate.

Origini antice: Faraonii și primele idei de canal

Primele tentative de a conecta Marea Mediterană cu Marea Roșie datează din jurul anului 1850 î.Hr., în timpul Egiptului Antic. Se presupune că faraonul Senusret III a fost primul care a ordonat săpături pentru un canal rudimentar, cunoscut ulterior sub numele de Canalul Faraonilor.

Ulterior, în secolul VI î.Hr., regele persan Darius I a extins și a reconstruit această cale navigabilă. Cu toate acestea, canalul antic nu era direct între cele două mări, ci mergea prin Nil și un sistem de lacuri interioare.

Secolul XIX: Reapariția visului și construcția modernă

Construcția Canalului Suez în forma sa actuală a început în anul 1859, sub conducerea inginerului francez Ferdinand de Lesseps. Proiectul a fost susținut de Compania Universală a Canalului Maritim Suez, cu sprijinul regimului otoman din Egipt.

După 10 ani de muncă intensă și mii de muncitori (mulți dintre ei localnici egipteni), canalul a fost finalizat în 1869, fiind inaugurat oficial pe 17 noiembrie în cadrul unei ceremonii fastuoase la care au participat lideri europeni și oficiali egipteni.

Importanța strategică și crizele geopolitice

Canalul Suez reduce cu aproximativ 7.000 km drumul maritim dintre Europa și Asia, evitând ocolul pe la Capul Bunei Speranțe. Datorită acestui avantaj, el a devenit rapid un punct cheie în comerțul global și un obiectiv strategic major.

De-a lungul timpului, canalul a fost scena mai multor conflicte:

  • 1956 – Criza Suezului: Egiptul, sub conducerea lui Gamal Abdel Nasser, a naționalizat canalul, provocând o intervenție militară din partea Franței, Marii Britanii și Israelului.

  • 1967–1975: Canalul a fost închis timp de 8 ani în urma Războiului de Șase Zile, afectând grav comerțul internațional.

  • 2021 – incidentul Ever Given: Un vas container uriaș a eșuat, blocând canalul timp de 6 zile și provocând pierderi globale de miliarde de dolari.

Canalul Suez astăzi

Astăzi, Canalul Suez este administrat de Autoritatea Canalului Suez (SCA) și este unul dintre cele mai aglomerate și profitabile coridoare maritime. În 2023, a fost extins prin proiectul “Canalul Suez dublu”, pentru a permite trecerea simultană a vaselor pe două sensuri.

Anual, peste 20.000 de nave tranzitează canalul, transportând aproximativ 12% din comerțul mondial. Taxele de trecere generează venituri de miliarde de dolari pentru Egipt.

Canalul Suez este mai mult decât o simplă rută navigabilă – este un simbol al ambiției umane, al progresului tehnologic și al puterii geopolitice. Istoria sa reflectă marile transformări ale lumii moderne și rămâne un element vital în funcționarea economiei globale.

Natura

Erupție spectaculoasă în Indonezia: Vulcanul Lewotobi Laki-Laki a lansat o coloană de cenușă de peste 18 km altitudine

Erupția vulcanului Lewotobi Laki-LakiVulcanul Lewotobi Laki-Laki din Indonezia a erupt din nou: coloană de cenușă uriașă proiectată la 18.000 de metri altitudine

O nouă erupție vulcanică spectaculoasă a avut loc luni în estul Indoneziei, când Muntele Lewotobi Laki-Laki, situat pe insula turistică Flores, a expulzat o coloană de cenușă vulcanică la peste 18 kilometri altitudine, potrivit Agenției de Vulcanologie din Indonezia. Acest eveniment vine la doar câteva săptămâni după o serie de erupții care au dus la anularea a zeci de zboruri către și dinspre insula Bali.

Detaliile erupției: un nou semnal de activitate intensă

Vulcanul Lewotobi Laki-Laki, cu o înălțime de 1.584 de metri, a erupt la ora locală 11:05 (06:05, ora României). Erupția a fost una de tip exploziv, cu degajare masivă de materiale piroclastice și cenușă, vizibilă din mai multe regiuni ale insulei.

Conform Agenției de Geologie din Indonezia, nivelul activității rămâne „foarte ridicat”, caracterizat prin cutremure constante și explozii frecvente. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat victime sau pagube semnificative, iar zborurile comerciale spre Bali nu au fost afectate de această dată.

Recomandări de siguranță și posibile riscuri viitoare

Autoritățile indoneziene au emis o alertă vulcanică de nivel înalt, avertizând populația să evite orice activitate pe o rază de 6 kilometri în jurul vulcanului. Locuitorii au fost sfătuiți să poarte măști de protecție din cauza riscurilor asociate cu inhalarea cenușii vulcanice, care poate afecta grav sănătatea respiratorie.

În iunie 2025, același vulcan a provocat anularea a numeroase zboruri internaționale și evacuarea unui sat întreg, după ce ploile de cenușă au acoperit comunitățile învecinate.

Vulcanul „bărbat” și „femeie” – geografie și mitologie

Lewotobi Laki-Laki, al cărui nume înseamnă „bărbat” în limba indoneziană, este unul dintre cei doi vulcani „gemeni” de pe insula Flores. Lipit de acesta se află vulcanul Lewotobi Perempuan, sau „femeia”, cu o altitudine de 1.703 metri, însă mult mai puțin activ în ultimele decenii. Împreună, cei doi munți creează un peisaj spectaculos, dar și o zonă cu risc geologic ridicat, monitorizată constant de autorități.

Context geologic: de ce Indonezia este atât de activă vulcanic?

Indonezia este situată în așa-numitul „Cerc de Foc al Pacificului”, o regiune cu activitate seismică și vulcanică intensă. Arhipelagul indonezian este gazda unora dintre cei mai activi vulcani din lume, iar mișcările tectonice frecvente favorizează producerea de cutremure și erupții.

Numai în 2023, mai mulți vulcani de pe teritoriul țării – printre care Merapi, Semeru și Marapi – au avut episoade de activitate periculoasă, unele soldate cu victime și distrugeri majore.

Erupția vulcanului Lewotobi Laki-Laki reprezintă un nou capitol în activitatea intensă vulcanică din arhipelagul indonezian. Deși nu a cauzat până acum pagube semnificative, specialiștii monitorizează cu atenție evoluția evenimentului. Autoritățile rămân în alertă, iar populația este îndemnată să respecte cu strictețe recomandările de siguranță. Aceste fenomene, spectaculoase dar periculoase, ne reamintesc forța naturii și nevoia de pregătire constantă în fața unor astfel de riscuri geologice.

Natura

Ce este fulgerul și cum te poți salva de trăsnet în timpul furtunii – sfaturi esențiale pentru siguranță

fulgerulCe este fulgerul și cum te poți salva de trăsnet în timpul unei furtuni

Furtunile electrice pot fi spectaculoase, dar și extrem de periculoase. Fulgerul, o descărcare electrică impresionantă care străbate cerul în fracțiuni de secundă, este responsabil de mii de incidente grave anual în întreaga lume. Deși pare un fenomen natural îndepărtat, fulgerul poate lovi rapid și letal, mai ales dacă nu cunoști regulile de bază ale protecției. În acest articol, explicăm ce este fulgerul și cum te poți proteja eficient de trăsnet, acasă sau în aer liber.

Ce este fulgerul?

Fulgerul este o descărcare electrică de mare intensitate care apare între norii de furtună (nori cumulonimbus) sau între un nor și sol. Se produce atunci când diferențele de sarcină electrică devin atât de mari, încât aerul – de obicei un izolator – cedează și permite curentului să circule rapid.

Această descărcare produce:

  • lumina intensă pe care o vedem (fulgerul propriu-zis);

  • zgomotul puternic care urmează (tunetul), cauzat de expansiunea rapidă a aerului încălzit la mii de grade Celsius.

Un fulger poate transporta sute de milioane de volți și temperaturi de până la 30.000°C – mai fierbinte decât suprafața Soarelui.

Ce este trăsnetul?

Trăsnetul este termenul folosit când un fulger lovește direct Pământul sau un obiect de pe sol (copaci, clădiri, oameni etc.). Este partea cea mai periculoasă a furtunii electrice. Trăsnetele pot provoca incendii, electrocutări fatale, arsuri și avarii severe la echipamentele electronice.

Cum te poți salva de trăsnet în timpul furtunii

1. Evită spațiile deschise și obiectele înalte

  • Nu sta sub copaci izolați, stâlpi sau pe vârfuri de deal.

  • Nu alerga pe câmpuri sau în zone descoperite.

  • Nu ține umbrela deschisă – acționează ca o antenă.

2. Adăpostește-te în interior

  • Caută refugiu într-o clădire sigură sau în interiorul unui vehicul cu acoperiș metalic (caroseria acționează ca o cușcă Faraday).

  • Evită contactul cu obiecte metalice, țevi, robinete sau prize.

3. Deconectează aparatura electrică

  • Închide și scoate din priză televizoare, calculatoare, routere, încărcătoare.

  • Nu folosi telefonul fix sau alte aparate conectate direct la rețea.

4. Păstrează distanța față de apă

  • Nu face baie, duș sau spălare de vase – instalațiile de apă pot conduce electricitate.

  • Evită lacurile, râurile, piscinele sau plajele în timpul furtunii.

5. Poziție de siguranță în lipsa unui adăpost

  • Așază-te ghemuit pe vârfurile picioarelor, cu tălpile lipite, capul în jos și mâinile pe urechi.

  • Nu te întinde pe pământ – astfel crești suprafața expusă.

Semne că ești în pericol

  • Părul ți se ridică sau simți o furnicătură în piele – este un semn că un fulger e pe cale să lovească. Așază-te imediat în poziția de siguranță.

  • Tunetul se aude la mai puțin de 30 de secunde după fulger – înseamnă că furtuna este foarte aproape.

Ce să faci după furtună

  • Așteaptă cel puțin 30 de minute de la ultimul tunet înainte de a ieși afară.

  • Verifică dacă există pagube la instalațiile electrice sau urme de trăsnet (copaci arși, aparate defecte etc.).

  • Dacă ești martorul unui accident cauzat de trăsnet, sună la 112 și acordă primul ajutor, dar fără a te pune în pericol.

Fulgerul este unul dintre cele mai spectaculoase, dar și periculoase fenomene naturale. Cunoașterea riscurilor și a măsurilor de protecție poate face diferența dintre viață și moarte. Nu subestima niciodată o furtună și nu aștepta să apară pericolul pentru a acționa. Siguranța începe cu informarea corectă și reacția rapidă.

Astre, Natura

Echinocțiul de primăvară 2025: Momentul în care ziua și noaptea devin egale

Echinoctiul de primavara
foto Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Pe 20 martie 2025, la ora 11:01 (ora României), are loc echinocțiul de primăvară, evenimentul astronomic care marchează începutul oficial al primăverii. Acesta este momentul în care durata zilei este egală cu cea a nopții, datorită poziției Soarelui exact deasupra ecuatorului ceresc.

Ce înseamnă echinocțiul de primăvară?

Echinocțiul de primăvară are loc în fiecare an în jurul datei de 20 martie, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică. Acest fenomen determină o distribuție egală a luminii solare între cele două emisfere ale Pământului. Începând din această zi, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă, până la solstițiul de vară, pe 21 iunie.

Cum influențează echinocțiul ciclul naturii?

După o iarnă lungă și lunile capricioase de tranziție, echinocțiul de primăvară aduce cu sine o creștere vizibilă a luminii și temperaturilor. În culturile tradiționale, acest moment simbolizează renașterea naturii, reînnoirea și echilibrul:

  • Ziua devine mai lungă, iar natura începe să reînvie.
  • În zonele polare nordice, începe ziua polară de 6 luni, iar în emisfera sudică, noaptea polară.
  • În tradițiile populare, echinocțiul de primăvară este asociat cu obiceiuri ce simbolizează fertilitatea și începutul unui nou ciclu agricol.

Echinocțiul în diferite culturi și tradiții

În multe culturi, echinocțiul de primăvară este considerat un moment special:

  • Nowruz, Anul Nou persan, este sărbătorit în această perioadă, marcând reînnoirea și începutul unui nou ciclu de viață.
  • În Egiptul Antic, echinocțiul era un moment sacru, legat de construcția piramidelor, astfel încât razele Soarelui să se alinieze perfect.
  • Stonehenge, celebrul monument megalitic din Anglia, este aliniat în așa fel încât să marcheze echinocțiile și solstițiile.

Primăvara astronomică versus primăvara calendaristică

Deși în calendar, primăvara începe pe 1 martie, din punct de vedere astronomic, aceasta debutează abia la echinocțiu. Acesta este momentul în care Soarele se află la zero grade longitudine astronomică, trecând peste ecuatorul ceresc.

Ce urmează după echinocțiul de primăvară?

Din acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc progresiv. Următorul eveniment astronomic important va fi solstițiul de vară pe 21 iunie, când vom avea cea mai lungă zi din an.

Pe măsură ce pășim în noul sezon, echinocțiul ne amintește de echilibru, reînnoire și puterea naturii de a se transforma. Bucură-te de primăvară și de lumina tot mai generoasă a zilelor care urmează!