La 3 noiembrie 2016, se împlinesc 100 de ani de când, în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 294, a luat fiinţă „Corpul Vânătorilor de Munte” din Bucureşti.

Mesajul şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-locotenent Dumitru Scarlat cu prilejul sărbătoririi zilei Vânătorilor de Munte a fost publicat pe Pagina oficial de Facebook a Fortelor Terestre Romane.

“La 3 noiembrie 2016, se împlinesc 100 de ani de când, în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 294, a luat fiinţă „Corpul Vânătorilor de Munte” din Bucureşti.
În contextul în care, în toamna anului 1916 poporul român trecea prin momente dificile, datorate desfăşurării nefavorabile a campaniei militare împotriva Puterilor Centrale, decizia de înfiinţare a trupelor de vânători de munte a adus un plus de tărie, de speranţă şi încredere în forţa oştirii române.
Confirmarea valorii acestor trupe de elită s-a realizat în luptele din 1917, de la Coşnea şi Cireşoaia, în campaniile militare ale anilor 1918-1919 şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Această zi reprezintă un moment de cinstire solemnă a eroilor vânători de munte, care au luptat şi s-au jertfit de-a lungul anilor, pentru promovarea şi apărarea idealurilor naţionale.
Este şi motivul pentru care istoria vânătorilor de munte din Armata României, nu poate fi disociată de cea a poporului nostru, atât timp cât, momentele de cumpănă ale existenţei noastre au putut fi depăşite numai cu sprijinul decisiv al oştirii şi, implicit, al apărătorilor crestelor alpine.
Participarea cu succes la misiunile desfăşurate în afara teritoriului naţional, creşterea competenţei la toate nivelurile şi calitatea factorului uman, constituie premise certe că vom avea structuri de vânători de munte dimensionate corect, structurate optim, înzestrate modern, cu personal instruit la standardele NATO, apte să îndeplinească o gamă largă de misiuni.
La zi aniversară, vă mulţumesc pentru realizările de până acum şi vă urez succes în îndeplinirea proiectelor de viitor, reuşite profesionale şi personale, sănătate, dumneavoastră şi celor pe care-i preţuiţi!

La Constanţa se marchează astăzi, 31 octombrie 2016, Ziua Internaţională a Mării Negre, anunta RADOR.

La aceasta dată, în anul 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” va celebra această zi printr-o manifestare academică de înaltă ţinută, în cadrul căreia se vor prezenta principalele preocupări ale institutului, imlplicarea în coordonarea clusterului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, dar şi activităţile şi rezultatele obţinute în cadrul unor proiecte internaţionale de planificare spaţială marină. Şi tot astăzi, nava-şcoala „Mircea” va fi gazda unei mese rotunde sub titulatura „Marea Neagră între tradiţie şi prezent.

Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susținători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-și trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieții când a fost Prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza cât și în timpul domniei lui Carol I.

Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a inițiat. A devenit primul președinte al Academiei Române și a rămas cel mai longeviv președinte al acestei instituții până în prezent. A fost Director al Teatrului Național și al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria.

Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluția de la 1848 a fost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puțini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraților din Marea Egee, reușind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală și Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, grație succesului cu care a reușit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societății românești în secolul XIX, atât pe plan social, cât și pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepție, redând cu inteligența inginerului umeroase amănunte ale vieții de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât și în mahalalele bucureștene.

Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la București, descendent al marii familii de domnitori. Vremurile în continuă schimbare l-au făcut încă de timpuriu să nu urmeze cursul firesc al unui destin de „prinț”, ci l-au determinat să își asume propriul destin. Astfel că, spre deosebire de colegii săi din generația pașoptistă, este singurul care se specializează în studii exacte, obținând diploma de inginer la Paris, la prestigioasa Ècole Royale des Mines. O perioadă, înainte de Revoluție, a fost profesor de geometrie la Iași, dobândind calități pedagogice care l-au ajutat mai târziu să publice numeroase articole de popularizare pe teme de economie.

Prin viziunea sa economică și socială a luptat împotriva robiei și privilegiilor de orice fel, încurajând dezvoltarea pieței libere și extinderea liniilor de cale ferată. La venirea sa în calitate de șef al Guvernului, pe piață circulau numeroase monede străine și nu exista o unitate monetară a Leului, acesta fiind doar o noțiune de calcul teoretică. Ion Ghica a rămas în istorie drept unul dintre primii economiști ai României, sprijinind formarea unui sistem bancar modern.

La data de 7 mai 1897, Ion Ghica se stinge din viață și este înmormântat la Domeniul de la Ghergani, în Capela familiei proiectată după planurile sale.

Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica.” Ruxanda Beldiman

Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbușirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcționat un spital, fără ca valoarea memorialistică și istorică a edificiului și a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.

Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncționalizarea culturală și memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc – dorită de urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare și reabilitate conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului.

Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.

Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Ion Ghica, vineri, 28 octombrie, de la ora 19:00, la librăria Cărturești Verona va avea loc lansarea monografiei „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani” de Ruxanda Beldiman, apărută la Editura Istoria Artei.