All posts by Emanuel Nicolau

Cea mai calduroasa luna din istorie

Harta Caldura in Iulie 2016
foto NASA GISS

Luna iulie 2016 a fost cea mai călduroasă lună din istoria modernă, mai exact din 1880 de când au început să se facă sistematic asemenea măsurători, potrivit cercetătorilor americani de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

În iulie temperatura medie globală deasupra scoarţei terestre şi la suprafaţa oceanelor a fost de 16,67 grade Celsius, cu 0,87 grade Celsius mai mare decât media secolului XX. Recordul din 2015 a fost doborât cu o medie de peste 0,06 grade Celsius.

Filmul SIERANEVADA, propunerea Romaniei pentru Premiul OSCAR

Afis Film SIERANEVADAFilmul SIERANEVADA, in regia lui CRISTI PUIU, a fost desemnat, cu majoritate de voturi, ca fiind propunerea Romaniei pentru Premiul OSCAR – sectiunea CEL MAI BUN FILM STRAIN, 2016.

https://youtu.be/vn4VNrnpb3o?list=PLtE-wPL-B6wmVNMHf_rMY59DRCRpp26zA

Regia Cristi Puiu
Scenariu: Cristi Puiu

Actori distributie:

Mimi Cornel Branescu …
Mirela Apostu … Doamna insarcinata
Eugenia Bosânceanu … Vecina in varsta
Ilona Brezoianu … Cami
Ana Ciontea … Aunt Ofelia
Ioana Craciunescu … Mrs. Popescu
Valer Dellakeza … Preotul
Aristita Diamandi … Vecina
Dana Dogaru … Nusa
Bogdan Dumitrache … Relu
Simona Ghita … Simona
Marin Grigore … Sebi
Tatiana Iekel … Evelina
Petra Kurtela … Jana
Rolando Matsangos … Gabi
Sorin Medeleni … Toni
Catalina Moga … Laura
Silvia Nastase … Batrana din parcare
Anca Paul … Sotia lui Mihaita
Liviu Popp … Liviu
Leo Profir … Administratorul
Ileana Puiu … Fata cu cainele
Iulian Puiu … Iulica
Marian Râlea … Mr. Popescu
Judith State … Sandra
Alexandru Vasile … Cantaretul 1
Andi Vasluianu … Mihaita
Stefan Voicu … Cantaretul 2

Membrii juriului organizat de Centrul National Al Cinematografiei, care a ales propunerea Romaniei pentru Premiul OSCAR 2016:

Dana Duma
Magda Mihailescu
Eugenia Voda
Mihai Fulger
Andra Petrescu
Irina Trocan
Lucian Maier
Florentina Ciuverca

Ziua Limbii Române sărbătorită în comunitățile istorice

Ziua Limbii RomâneZiua Limbii Române va fi marcată în comunitățile istorice din jurul României, în perioada 30 august – 4 septembrie 2016, printr-o serie de evenimente culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească, în conformitate cu Legea 53/2013, se precizeaza intr-un comunicat al ICR. Anul acesta, proiectele se adresează românilor din Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova.

Programul este organizat, în parteneriat, de instituții publice din România și Republica Moldova – Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Institutul Cultural Român (prin Direcția Românii din Afara Granițelor), Consulatul General al României la Cahul, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România – și asociații ale românilor din vecinătatea României – Asociația Național Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia”, Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

Programul activităților dedicate românilor din comunitățile istorice este următorul:

           Podgorac (Bolievaț) Serbia – Timoc (30 august 2016)

–          concert de muzică populară românească susținut de Mariana Căpitănescu la Podgorac

–          recital de muzică bisericească susținut de Corul protopopiatului Daciei Ripensis, „Sf. Mucenic Ioan Valahul”

–          recital de poezie susținut de copiii și tinerii care participă la cursurile limbă, cultură și civilizație românească organizate lunar de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”

           Vidin, Bulgaria (31 august 2016)

–          reprezentație de muzică și dansuri populare românești susținută de ansambluri populare locale în cetatea Vidinului

–          recital de poezie susținut de copiii și tinerii din Kosova, Gâmzova, Bregova și orașul Vidin, care participă la cursurile limbă, cultură și civilizație românească organizate lunar de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”

           Ismail, Ucraina – Sudul Basarabiei (31 august 2016)

–          spectacol de muzică populară românească susținut de Veta Biriș și taraful său la Palatul de Cultură „Taras Șevcenko”

–          oferirea cu titlu gratuit a 200 de exemplare din volumul Albinuța de Grigore Vieru și de manuale elevilor a 16 școli din regiunea Odesa, în special celor din clasele primare cu predare în limba română

           Cahul, Republica Moldova (31 august 2016)

–          concert susținut de Alexandra Ungureanu și trupa sa în Piața Horelor din Cahul

–          reprezentații de teatru susținute de actorii Teatrului „B.P. Hașdeu” din Cahul

–          recital al Ansamblului Coral „Voci Transilvane” din Cluj-Napoca

–          depunere de flori la bustul lui Grigore Vieru, monument aflat pe aleea scriitorilor din Parcul Central din Cahul

          Chișinău, Republica Moldova (31 august – 4 septembrie 2016)

–         Salonul de carte Bookfest (Pavilionul Central Moldexpo)

Salonul de Carte Bookfest se extinde în afara graniţelor, fiind organizată la Chişinău, între 31 august şi 4 septembrie, prima sa ediţie pe celălalt mal al Prutului. Timp de cinci zile, editorii vor transforma pavilionul 2 al Centrului Internaţional de Expoziţii Moldexpo din Chişinău într-un spaţiu comun al limbii române, iar cartea va fi un liant şi suport al identităţii culturale româneşti. Pe vizitatori îi așteaptă peste 100.000 de volume, dar și întâlniri cu unii dintre cei mai îndrăgiți autori ai literaturii române contemporane. Proiectul va oferi posibilitatea realizării unei analize a dinamicii gusturilor și achiziției de carte în Republica Moldova și va înlesni crearea unui fond de carte românească. Unul din obiectivele acestui eveniment este facilitarea accesului cititorilor din Republica Moldova la cunoaștere, educare, informare și studiu în limba română, în contextul în care există un raport inegal între cartea de limbă română și cea în limba rusă, care domină spațiul culturii scrise din stânga Prutului (potrivit datelor Ministerului Culturii de la Chișinău). Organizatorii Bookfest sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român – prin Centrul Național al Cărții, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni”, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România.

 

În Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013 a fost publicată Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, prin care este prevăzută celebrarea acestei sărbători pe data de 31 august a fiecărui an. Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Fuchsia Google – nou sistem de operare revolutionar

Google - parte a grupului AlphabetCompania americană Google, parte a grupului Alphabet, lucrează în prezent la dezvoltarea unui nou sistem de operare, numit Fuchsia, care va completa oferta de profil actuală a gigantului IT, potrivit portalului 9to5google.com. Fuchsia nu va fi o actualizare a sistemelor de operare deja dezvoltate de Google – Android şi Chrome OS – şi nici nu le va înlocui.

Fuchsia, noul sistem de operare al Google, va putea rula pe orice fel de dispozitiv – de la desktop PC până la echipamente care folosesc tehnologia „Internet of Things” (IoT).

Mai multe detalii aici

Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana

Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana
Muzeul Tezaurului BNR; foto: bnr.ro

Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana a fost inaugurat în prezenţa guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi a ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, în ziua de 26 iulie 2016, a anuntat intr-un comunicat institutia. Amenajat într-o peșteră din apropierea mănăstirii, muzeul prezintă pe larg istoria Tezaurului BNR ascuns la Tismana în perioada 1944–1947. Acesta valorifică într-o formă atractivă și bogat ilustrată informații păstrate în documente din arhiva BNR, în cea mai mare parte inedite. De asemenea, sunt prezentate eforturile Băncii Naționale de a păstra în siguranță Tezaurul României, împletite cu destinele individuale ale funcționarilor bancari participanți la operațiune și cu episoade de viață cotidiană de la Tismana.

Salvarea Tezaurului Băncii Naționale a României, care la începutul anului 1944 era de 231,22 tone, din care 190,94 tone se păstrau în țară, iar 40,27 în străinătate, s-a realizat în cadrul unei operațiuni secrete, care a primit numele de cod „Neptun”;

Alături de BNR, la Operațiunea „Neptun” au participat: guvernul României, prin implicarea ministerelor Apărării Naționale și al Finanțelor, Biserica Ortodoxă Română, Marele Stat Major, serviciile de informații, Societatea Căilor Ferate Române;

Mănăstirea Tismana
Mănăstirea Tismana; foto bnr.ro

Operațiunea secretă „Neptun” s-a desfășurat în mai multe etape:

  • mai – iulie 1944, pregătirea evacuării
  • 8 – 22 iulie 1944, evacuarea din București la Tismana și depozitarea în pivnița din incinta Mănăstirii Tismana a unei cantități de 189,67 tone aur, din Tezaurul BNR, și a celor 2,73 tone aur polonez, lăsat în păstrare la BNR în anul 1939, când tezaurul Poloniei a tranzitat România;
  • 14 -16 septembrie 1944, mutarea stocului de aur din pivnița mănăstirii în peștera de lângă mănăstire
  • septembrie 1944 – ianuarie 1947, o perioadă dificilă în care misiunea delegaților BNR, a militarilor din Detașamentul „Neptun” și a obștii de călugări de la Tismana a fost de a asigura, prin toate mijloacele și cu orice sacrificiu, paza Tezaurului și secretul operațiunii
  • 26 ianuarie – 4 februarie 1947, stocul de 192,40 tone aur a fost adus la București și depozitat în sălile de tezaur ale palatului BNR din strada Doamnei.

Save

CONDIȚII DE VIZITARE

  • Orar de vizitare (provizoriu): zilnic între 10:00 și 16:00.
  • Intrarea este liberă.