Banca Nationala a Romaniei a prezentat situația creditelor cu garanție imobiliară acordate persoanelor fizice potrivit evidențelor Centralei Riscului de Credit (la data de 31 decembrie 2015).
Banca Națională a României, în exercitarea rolului său de furnizor de informații de bună calitate, comunică datele disponibile cu privire la situația creditelor cu garanție imobiliară la 31 decembrie 2015.
Situația cuprinde debitorii persoane fizice, raportați cu CNP (cod numeric personal) de către persoanele declarante (instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul special de la Banca Naţională a României) în baza Regulamentului nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit, cu modificările ulterioare. Se referă la expunerea față de un debitor egală cu sau mai mare de 20 000 lei. Situația cuprinde numai creditele; nu sunt incluse angajamentele de tipul scrisorilor de garanție.
Informațiile privind executările silite provin din raportări speciale ale băncilor.
Tablou general
Numărul total al persoanelor fizice cu credite garantate cu un imobil este de 474 420, iar soldul total al acestor credite este de 77,27 miliarde de lei, din care:
174 160 debitori au contractat credite ipotecare, soldul fiind de 28,67 miliarde lei;
155 012 debitori au contractat alte credite pentru investiții imobiliare, soldul acestor credite fiind de 24,06 miliarde lei;
163 007 debitori au contractat credite de consum cu garanții ipotecare, soldul fiind de 24,54 miliarde lei.
Menționăm că unele persoane au contractat credite din mai multe categorii.
Separat, sunt raportați 6 891 debitori ale căror credite imobiliare au fost cesionate în perioada 2012-2015, soldul acestor credite cesionate fiind de 2,19 miliarde lei.
După moneda de acordare a creditului
Cei mai mulți debitori au contractat credite imobiliare în valută (316 941, iar soldul acestor credite este de 53,89 miliarde de lei). Debitorii cu credite în franci elvețieni reprezintă 10,0 la sută din numărul debitorilor cu credite în valută, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,32 miliarde de lei.
După valoarea creditului
Majoritatea semnificativă a debitorilor au contractat credite cu valori sub 150 000 euro (99,05 la sută, respectiv 469 910 debitori). Persoanele care au contractat credite de peste 150 000 euro au în prezent o disciplină la plată semnificativ mai redusă decât cei care s-au îndatorat pentru sume mai mici (rata creditelor neperformante în primul caz este de 27,74 la sută față de 4,16 la sută în cel de-al doilea caz).
Capacitatea persoanelor de a-și rambursa creditul
Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este de 2,64 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante corespunzătoare tuturor creditelor cu garanție imobiliară acordate populației este de 6,69 la sută. Cele mai mari probleme în onorarea serviciului datoriei îl au persoanele care au contractat credite de consum garantate cu un imobil (rata creditelor neperformante fiind în acest caz de 12,43 la sută).
Numărul debitorilor cu restanțe între 30 și 90 de zile având credite imobiliare este de 13 443, în timp ce numărul debitorilor cu asemenea credite având restanțe mai mari de 91 de zile este de 17 572. Distribuția debitorilor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor imobiliare este următoarea:
numărul debitorilor cu restanțe având credite ipotecare: 3 099 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 2 912 cu restanțe peste 91 de zile;
numărul debitorilor cu restanțe având alte credite pentru investiții imobiliare: 2 254 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 4 446 cu restanțe peste 91 de zile;
numărul debitorilor cu restanțe având alte credite cu garanții imobiliare: 8 548 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 10 928 cu restanțe peste 91 de zile.
Programul ”Prima Casă”
Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental ”Prima Casă” reprezintă 159 106, respectiv 91,4 la sută din totalul debitorilor cu credite ipotecare. Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută.
După veniturile debitorilor
Cei mai mulți debitori persoane fizice care au contractat credite imobiliare au venituri sub cel mediu pe economie sau nu au venituri salariale (65,1 la sută din total debitori cu credite imobiliare). Soldul creditelor acordate acestor persoane este de 47,58 miliarde lei. Dintre cei care au venituri salariale, cele mai mari dificultăți în rambursarea creditelor le au debitorii cu salarii sub salariul mediu pe economie (rata creditelor neperformante în acest caz este de 7,10 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante aferentă acelora cu salarii peste cel mediu pe economie este de 1,79 la sută).
După gradul de îndatorare
Numărul debitorilor având credite ipotecare și alte credite pentru investiții imobiliare și al căror grad de îndatorare este de peste 65 la sută din venituri este de 44 936, din care:
cei care au garantat cu o clădire rezidențială sunt în număr de 43 251;
cei care au garantat cu un teren sunt în număr de 1 685.
Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare peste 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 5,15 la sută. Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare sub 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 1,0 la sută.
După tipul de colateral imobiliar
Cei mai mulți debitori cu credite imobiliare au garantat cu o clădire rezidențială (96 la sută din total debitorilor cu credite imobiliare). Numărul debitorilor care au garantat împrumuturile cu terenuri este de 4 la sută, respectiv 15 425 dintr-un total de 474 420 persoane cu credite imobiliare. Cei care au garantat creditul cu un imobil rezidențial își onorează semnificativ mai bine serviciul datoriei la bănci față de cei care au garantat cu terenuri (rata creditelor neperformante în primul caz este de 4,74 la sută, în timp ce rata în cel de-al doilea caz este de 29,33 la sută).
După numărul executărilor silite
Conform raportărilor băncilor, acestea aveau active preluate în patrimoniul propriu în urma executărilor silite de 316 case/apartamente (în valoare de 162,8 milioane lei) și 259 terenuri (în valoare de 118,9 milioane lei). Valoarea creditelor garantate cu case/apartamente aflate în curs de executare silită este de 2,7 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 515 096 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 5 230 case/apartamente). Valoarea creditelor garantate cu terenuri aflate în curs de executare silită este de 1,46 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 459 208 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 3 177 terenuri).
Institutul Cultural Român de la Paris deschide seria evenimentelor ce îl sărbătoresc pe sculptorul român Constantin Brâncuşi în anul 2016. Chiar în 19 februarie, ziua de naştere, acum 140 de ani, a marelui sculptor Brâncuşi, Institutul Cultural Român de la Paris organizează proiecţia filmului documentar Brâncuşi de Cornel Mihalache.
Constantin Brâncuşi s-a născut în România în anul 1876, într-un mic sat oltenesc de la picioarele Carpaţilor, în sânul unei lumi rurale şi arhaice. Foarte tânăr, el părăseşte satul natal şi, în 1894, intră la Şcoala de arte şi meserii din Craiova, unde este admis anul următorul la atelierul de sculptură, iar apoi în cadrul celui de sculptură în lemn. În 1898, el intră la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1904, el traversează o parte din Europa pentru a ajunge la Munchen, unde se opreşte puţin timp la Kunstakademie, înainte de a sosi la Paris, în data de 14 iulie.
Odată cu sosirea sa la Paris, el îşi urmăreşte formarea la Ecole de Beaux-arts în cadrul atelierului unui sculptor academic recunoscut: Antonin Mercié. În perioada 1906-1907, absolvent al artelor frumoase, acesta expune la Salonul de Toamnă. Auguste Rodin, preşedintele juriului, remarcă munca lui Brâncuşi şi îi propune să devină practician în cadrul atelierului său. În acea perioadă, Rodin se bucura de o recunoaştere internaţională şi pentru el lucrau în jur de 50 de asistenţi.
O lună în atelierului lui Rodin îi ajunge lui Brâncuşi pentru estima că „nu creşte nimic la umbra marilor copaci”. Urmează o perioadă dificilă pentru a-şi defini propriul statut de artist: „aceştia au fost anii cei mai duri, anii de cercetare, anii în care trebuia să-mi găsesc propria cale”.
Dacă Rodin căuta să se impună haosului material, pentru Brâncuşi, „însăşi textura materiei este cea care comandă tema şi forma, care trebuie amândouă să pornească din materie şi nu să fie impusă din exterior”.
Este o diferenţă esenţială între cei doi, Brâncuşi neprezentându-se ca un creator, ci ca un intercesor, capabil să reveleze în materialul pe care-l foloseşte „esenţa cosmică a materiei”. În alegerea sa prealabilă a blocului de piatră sau lemn, Brâncuşi percepe în avans, în specificitatea materialului, prezenţa sculpturii.
După ce a descoperit temele majore ale operei sale între 1909 şi 1925 (Sărutul, Pasărea măiastră, Coloana Infinitului, Cocoşul etc.), Brâncuşi nu face decât să le reia, neobosit, adesea cu infime variaţiuni.
În cadrul modernităţii pe cale să se realizeze, mişcările de avangardă au puţină influenţă asupra muncii sale. În realitatea, el nu întâlneşte cu adevărat un model în sculptura occidentală şi, precum mulţi artişti contemporani lui, se interesează de alte civilizaţii, din Asia şi Africa, prezentate în colecţiile muzeelor Guimet, Louvre sau muzeul etnografic de la Trocadero. Referirile la o artă arhaică îi permit să-şi extragă opera din stilurile proprii epocii sale şi să se înscrie într-o dimensiune universală.
Filmul se bazează pe un text real documentar, lucruri nu “spuse” de Brâncuşi, deci neatestate ştiinţific, ci scrise, notiţe rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor. Iar locurile de filmare sînt cele atinse de trecerea lui Brâncuşi, sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cîntat, biserica română din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier unde a spălat pahare să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54, locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin 11, astăzi şantier, cimitirele Pere Lachaise şi Montparnasse unde odihnesc prietenii lui, Muzeul Rodin şi mormîntul lui Rodin de la Meudon – cu replica sa la Philadelphia -, Centre Pompidou cu atelierul vechi (1977) şi macheta viitorului atelier care îşi aşteaptă inaugurarea în martie 1997. – Cornel Mihalache
Viziuni ale infinitului – eveniment dedicat sculptorului Constantin Brâncuși la Lisabona
Cu ocazia celebrării a 140 de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, ICR Lisabona va organiza vineri, 19 februarie 2016, ora 19.00, la sediul său din Rua do Barão 10, un eveniment omagial Constantin Brâncuși, constituit dintr-o prelegere și din proiecția a doua filme documentare. Prelegerea intitulatăViziuni ale infinituluieste o prezentare realizată de echipa ICRL a principalelor etape de creație ale sculptorului, ce va fi însoțită de o ilustrare în powerpoint a ansamblului de la Târgu Jiu și a atelierului parizian. Cu aceeași ocazie vor fi proiectate două documentare artistice dedicate marelui sculptor român:Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit în regia lui Laurenţiu Damian, șiConcert pentru Domnișoara Pogany, clarinet şi Brâncuşiîn regia lui Francisc Mráz. Ambele filme au subtitrări în engleză. Intrarea este liberă.
Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinitde Laurenţiu Damian – 45`
Coproducţie: Ministerul Culturii si Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, CNC, Editura Video
În octombrie 1996, Coloana fără sfârșit a fost demontată. După patru ani de expertize tehnice, lucrările de restaurare au fost iniţiate in toamna anului 2000 şi finalizate la începutul iernii. Filmul surprinde acest proces probabil unic, în contextul mai larg al operei şi personalitaţii lui Constantin Brâncuşi. Este vorba nu doar despre valoarea de document a imaginilor, ci şi despre conlucrarea dintre perspectiva exegetică şi cea poetică.
Concert pentru Domnisoara Pogany, clarinet şi Brâncuşide Francisc Mráz – 10`
Editura Video, premiul II la Festivalul Filmului de Artă București, Premiul III la Festivalul naţional de Documentar de Artă – 1997
Scurtmetrajul realizat în 1997 este un eseu vizual având ca motiv central faimoasa lucrare Domnişoara Pogany a inovatorului sculpturii secolului 20, Constantin Brâncuşi, născut la Hobiţa. Filmul regizorului Francisc Mraz combină imaginile artistice cu forţa expresivă aConcertului pentru clarinet şi orchestrăa marelui compozitor Aurel Stroe (1932-2008), interpretat de către Aurelian Octav Popa.
140 de ani de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, celebrați la Stockholm
ICR Stockholm Skeppsbron 20 Ora 17.00 Intrarea liberă. Confirmări la rkis@rkis.se
Institutul Cultural Român din Stockholm organizează vineri, 19 februarie 2016, începând cu ora 17:00, la sediul instituţiei, oconferinţă dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi, urmată de proiecția filmului documentar despre viața şi opera artistului, în regia lui Cornel Mihalache. Având loc în contextul celebrării a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, evenimentul marchează, totodată, declararea ca sărbătoare națională a zilei de 19 februarie (data nașterii artistului).
Seara va începe cu oconferinţă dedicată vieţii şi operei brâncușiene, susținută deMircea Iliescu, doctor în istoria artei la Universitatea din Stockholm. Prelegerea își propune să sublinieze rolul esenţial al creaţiei brâncușiene, reliefând, totodată, amprenta lăsată lumii întregi de demersul artistic al sculptorului român. Expunerea va căuta să evidenţieze, de asemenea, semnificaţia filozofică a relaţiei dintre operă şi spaţiul înconjurător, „raport prin care Constantin Brâncuşi s-a distins ca genial premergător al noilor direcţii ale sculpturii moderne” (Mircea Iliescu). Conferința va fi susținută în limba suedeză.
În continuarea programului, publicul va putea vizionafilmul documentarBrâncuși, realizat de Cornel Mihalacheîn 1996. Documentarulurmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român,cum ar fi inaugurarea monumentelor de la Târgu Jiu în 1938 în lipsa artistului, renunțarea la cetățenia română pentru a o primi pe cea franceză în 1952, testamentul sculptorului din 1956. Filmul va fi proiectat cu subtitrare în engleză.
Mircea Iliescueste specialist şi doctor în istoria artei. Pe parcursul carierei sale acesta a fost redactor al revistei Amfiteatru, a lucrat ca specialist la Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti şi a fost, de asemenea, redactor principal al edituriiMeridiane. În anul 1982 se stabileşte în Suedia, unde urmează cursurile de Istoria Artei din cadrul Universităţii din Stockholm. Mircea Iliescu devine ulterior asistent universitar şi apoi lector al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii din Stockholm. În anul 2001 îi este acordat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții. Mircea Iliescu a scris şi a susţinut mai multe conferinţe despre opera lui Constantin Brâncuşi atât în Suedia, cât şi România.
Conferință și proiecție dedicate lui Constantin Brâncuși, la Roma
Vineri, 19 februarie 2016, ora 18.00, la sediul Accademia di Romania va avea loc conferința „Brâncuși – între contemporanii săi și posteritatea operei” susținută de prof. Grigore Arbore-Popescu, urmată de proiecția filmului documentar „Brancusi” de Cornel Mihalache (1996).
Grigore Arbore Popescu ocupă, din 1995, funcția de director tehnologic al Centrului Național al Cercetării din Italia în cadrul Institutului de Studii Marine din Veneția. Este absolvent de Istorie Antică și Arheologie (Universitatea din București, 1965), Istoria și Teoria Artei (Institutul Universitar de Arte Plastice, București, 1970). A obținut doctoratul în Istoria Artei (diploma de perfecționare) cu Magna cum laudae la Scuola Normale Superiore din Pisa (1975) și la Universitatea din București (1980). Între 1991-1995 a fost expert al Centrului National al Cercetarii din Italia pentru activitatea de programare si de coordonare în vederea consolidării raporturilor de colaborare – științifică și tehnologica – cu țările Europei Centrale și de Est.
„Brâncuși 140″: aniversare la The Wild Horses of Sable Island Gallery, New York
Institutul Cultural Român din New York (RCINY), în parteneriat cu The Wild Horses of Sable Island Gallery și cu RA Entertainment, celebrrează împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița-Peștișani, Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), figură majoră a artei secolului XX, a cărui operă, prin originalitatea viziunii, a influențat decisiv evoluția sculpturii moderne.
Ziua de naștere a marelui sculptor a fost recent declarată, printr-o lege promulgată de Președintele României, sărbătoare națională. Ca urmare, anul acesta este pentru prima dată când se sărbătorește oficial.
Sub titlul„BRÂNCUȘI 140″, evenimentul va fi găzduit de The Wild Horses of Sable Island Gallery (64 Grand Street, New York, NY 10013), vineri, 19 februarie 2016, între orele 18.00 și 20.00.
La confluența artelor vizuale, literaturii și cinematografiei, această celebrare specială va conține trei părți:
• Vernisajul expoziției de fotografie* a lui Roberto Dutesco(www.dutescoart.com). Născut în România, cetățean canadian și stabilit la NewYork, Roberto Dutesco este un artist plurivalent: fotograf, poet și cineast. El a devenit cunoscut pe plan internațional prin proiectele sale artistice cu caii sălbatici de pe Sable Island, de unde și numele galeriei sale. Acești cai sunt protagoniștii unei adevărate “odisei fotografice”, începută în 1994 și desfășurată de-a lungul a peste 20 de ani, precum și ai multi-premiatului film documentar de lung-metraj Pe urmele cailor sălbatici (o producție CBC/Arcadia, 2007). Dincolo de această temă centrală a artei sale, Dutesco a dedicat un alt proiect major Coloanei infinite a lui Brâncuși – componentă a ansamblului sculptural de la Târgu Jiu. În data de 6 iulie 2005, artistul a fotografiat în continuu, timp de 24 de ore, monumentala coloană, văzută în diverse ipostaze, adesea în raccourci-uri foarte puternice, care îi accentuează volumetria geometrică. Rezultatul acestei experiențe personale unice, un adevărat “performance”, este o serie de 250 de fotografii alb-negru, dintre care multe vor fi pe simezele actualei expoziții.
•Expoziție de carte*, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York, dedicate operei și personalității lui Brâncuși, incluzând monografii și studii critice, în engleză, română și franceză, semnate, între alții, de Sidney Geist, Athena Tacha Spear, Marielle Tabart, Carmen Gimenez, Matthew Gale, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Petre Oprea, Catalina Bogdan-Mateescu, A. Petringenaru, Cristian-Robert Velescu, Vasile G. Paleolog, Ștefan Georgescu-Gorjan, D. Bara. Acestora li se va adăga propriul album de fotografii cu operele lui Brâncuși, publicat de Roberto Dutesco în semn de omagiu adus sculptorului.
• Proiecția filmului documentar “Brâncuși” (1996, 77 min.), realizat de regizorul Cornel Mihalache.
*Cele două expoziții vor rămâne deschise până în data de 21 februarie 2016.
Ambasada României în Republica Cehă şi Institutul Cultural Român de la Praga organizează, în ziua de 19 februarie 2016, un eveniment aniversar dedicat lui Constantin Brâncuși, pionier al modernismului și unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX.
Născut în 1876 la Hobiţa, judeţul Gorj, Brâncuşi a început să sculpteze în lemn încă din copilărie. Sculptura lui se remarcă prin eleganță vizuală, combinând stilul ornamental de inspiraţie folclorică și caracterul direct de sculptură țărănească cu stilul sofisticat şi rafinat al avangardei pariziene, ce poate fi identificat în lucrările sale de la maturitate.
Programul evenimentului cuprinde proiecţia filmului documentar Brâncuși, realizat de Cornel Mihalache – care urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, folosindu-se chiar de amintirile sale atestate prin fotografii, notiţe sau locuri care si-au pus amprenta asupra sa sau pe care, dimpotrivă, el le-a atins – şi spectacolul creativ al scenografei Mariana Pachis, care va realiza desen în nisip inspirate din creaţia brâncuşiană, proiectate pe ecran cinematografic.
La finalul serii invitaţilor le va fi servit un cocktail, în cadrul unei recepţii diplomatice.
Accesul la eveniment se face exclusiv pe bază de invitație.
Google Romania a lansat o platforma online prin ïntermediul careia vizitatorii pot face turul virtual al salilor Palatului Parlamentului cunoscut sub numele de “Casa Poporului” si al Muzeului Palatului Parlamentului.
“Casa Poporului” detine doua recorduri potrivit World Records Academy: 1. cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață/the Largest administrative building (for civilian use*) (detalii aici) 2. cea mai scumpă clădire administrativă din lume/the world’s Most Expensive Administrative building (detalii aici).
credit photo thelocal.deIntr-un clip VIDEO postat pe Youtube.com grupul Volkswagen da explicatii in scandalul testelor de emisii pornit in SUA.
In cadrul clipului de aprox. 6 minute compania da si detalii depre modul in care va remedia problemele pentru trei tipuri de motoare diesel ( motoarele diesel EA189 de 1.2-litri, 1.6-litri si 2.0-litri) implicate in scandal.
https://www.youtube.com/watch?v=VGp58WKP81Y
Compania asigura ca toti clientii vor fi informati despre pasii concreti pe care ii au de facut pentru rezolvarea problemelor.
NETFLIX.com, cel mai popular serviciu online de filme la cerere, este disponibil si in Romania o data cu lansarea globala de miercuri, 6 ianuarie 2016. Serviciul de video on-demand este acum la dispozitia utilizatorilor din 180 de tari.
Pentru accesarea filmelor si celorlalte productii video furnizate de NetFlix prima luna de abonament este gratuita. Clientii pot opta pentru 3 planuri tarifare, incepand cu 7,99euro/ luna (Detalii aici).
Atentie! Netflix avertizeaza ca este posibil ca unele dintre serialele sau filmele difuzate sa nu fie disponibile in anumite tari. Difuzarea acestora va fi posibila imediat ce compania achizitioneaza drepturile de distributie pentru fiecare tara in parte.
Banca Nationala a Romaniei a prezentat situația creditelor cu garanție imobiliară acordate persoanelor fizice potrivit evidențelor Centralei Riscului de Credit (la data de 31 decembrie 2015).
