Foto: Center for Vertebrate Evolutionary Biology of Yunnan University
Potrivit unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Acta Geologica Sinica, o echipă de oameni de ştiinţă chinezi au descoperit în provincia Yunnan din sud-vestul Chinei o fosilă de dinozaur din Jurasicul timpuriu.
Fosila indică faptul că este vorba de un exemplar tanar de dinozaur cu vârsta de aproximativ trei ani, cu o lungime de aproximativ 1,7 metri lungime, iar forma dinţilor sugerează că era un animal erbivor.
Echipa de oameni de ştiinţă a dedus că dinozaurul ar fi murit înecat în urma inundaţiilor, ceea ce a permis ca majoritatea oaselor sale să fie conservate în întregime.
În urma cercetărilor s-a constatat de asemenea că specimenul ar putea aparţine unui nou tip de dinozaur sauropod, subordin de reptile dinozauriene fosile din care fac parte diplodocul, brontozaurul sau gigantozaurul.
Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records) a desemnat catedrala Mântuirii Neamului ca avand cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m.
Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneţia. Peste 400
Catapeteasma va fi acoperită cu mozaic pe ambele părți, însumând un total de 800 de metri pătrați de pictură în mozaic. Academia menționează că după ce catedrala va fi pictată integral (tot în tehnica mozaic) va deține cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic.
De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, cel puțin, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
Catedrala, înaltă de 120 de metri, va fi dotată cu 8 lifturi. Clopotele catedralei au o greutate totală de 33 de tone și se află la o înălțime de 60 de metri. Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.
credit foto: cdeurostar.roCântăreţul de muzică lăutărească Nelu Ploieşteanu (pe numele său real Ion Dumitrache) a murit vineri, 2 aprilie 2021, pe fondul complicaţiilor generate de COVID-19.
Nelu Ploieșteanu s-a născut pe 16.12.1950 în satul Ciorani, judeţul Prahova. A fost unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică lăutărească din România. A început să cânte la vârstă de 18 ani în satul său natal, ajungând să cânte în restaurante precum Caraiman, Bulevard, Doina, Crama Domnească, Caru’ cu Bere.
În anul 1970, după efectuarea stagiului militar, s-a mutat în București, unde a cântat timp de șase luni la acordeon la Teatrul de Revista „Ion Vasilescu”, avându-l ca dirijor pe Ion Albeşteanu.
Nelu Ploieşteanu întreprinde în anul 1978 primul său turneu în afara țării, în Franța, după care străbate aproape întreaga Europă. Germania a fost locul unde a cântat și a revenit de cele mai multe ori.
În activitatea sa artistică, le-a cântat printre alții lui Nicu Ceaușescu, Ion Iliescu și lui Traian Băsescu. În perioada 1990-1998, a fost vedeta restaurantului „Șarpele roșu” din București, unde i-a cunoscut și a avut o strânsă colaborare cu regretații actori Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache.
A scos peste 30 de albume cu muzică lăutărească și de petreceri, iar melodiile de pe aceste albume au intrat în patrimoniul național de gen.
De mai multe ori a dorit să rămână în străînătate, dar tot de atâtea ori a revenit în țară deoarece a dorit să readucă în actualitate muzică veche, românească. Printre melodiile sale ce sunt cunoscute de ascultătorii din țară, dar și de peste hotare se numără „Dă mamă cu biciu’ în mine”, „Mărioară viață amară”, „Ionică Ionică”, „Pe vale mă duc, pe deal mă întorc”, „Bucureștiul meu iubit”, „Veni vremea vresniciei”, „De-ai fi tu salcie la mal”, „Trec țiganii”, „Jelem”, „Țigane ai îmbătrânit” sau „Zărzărică, zarzarea”.
VIDEO Nelu Ploiesteanu “Sunt vagabondul vietii mele”:
foto: nypost.comÎn 1960, ca şef al departamentului de dezvoltare de produs al Philips, olandezul Lou Ottens împreună cu echipa sa a dezvoltat caseta audio.
În 1963, aceasta a fost prezentată la târgul pentru electronice Berlin Radio şi curând a devenit un succes mondial. Lou Ottens a reuşit un acord cu Philips şi Sony, astfel că invenţia sa a fost confirmată şi patentată, după ce mai multe companii japoneze au reprodus-o în diverse forme.
Este estimat că, în lume, au fost vândute 100 de miliarde de casete audio de când au fost introduse pe piaţă.
Lou Ottens a fost implicat şi în dezvoltarea CD-ului, iar peste 200 de miliarde de astfel de discuri au fost vândute până astăzi în lume.
În 1982, când Philips a prezentat un CD player, el a spus: „De acum, casetofonul convenţional este depăşit”.
Inginerul Lou Ottens a murit în oraşul său natal, Duizel, la varsta de 94 de ani.
Foto: spectrum.ieee.orgRoverul Perseverance al NASA a reușit să ajungă cu bine pe suprafața lui Marte joi, 18 februarie 2021, trecând cu succes de cele ”7 minute de groază” de după intrarea în atmosferă. Misiunea NASA a costat 2,7 miliarde dolari, iar roverul este cel mai sofisticat de până acum. Roverele din trecut nu ar fi putut să asolizeze în siguranță pe Marte.
Roverul Perseverance cântărește 1.025 kg pe Terra și 395 kg pe Marte, datorită gravitației care este 39% din cea terestră. Are 3 metri lungime și 2,7 metri lățime și dispune de un braț robotic de 2,1 metri lungime. Are montate 19 camere video și două microfoane.
Roverul este și cel mai greu obiect trimis pe suprafața altei planete Jezero Crater, locul ales pentru amartizare, este un fost lac și se anunță a fi extrem de interesant din punct de vedere geologic.
Dacă totul va merge bine, pe Marte va fi testat un elicopter special, dar și un instrument care va încerca să producă oxigen, extrăgând cu o pompă dioxid de carbon. Roverul va fora și va pune mostrele în niște mici recipiente ce ar trebui să fie duse pe Terra de o altă misiune, peste câțiva ani.
Mai multe experimente sunt gândite în ideea că oamenii vor ajunge în 20-30 de ani să locuiască și să muncească pe Marte. Este de așteptat ca roverul Perseverance să funcționeze cel puțin doi ani, timp în care să ”hoinărească” peste 15 km.
