“Descoperirile lamuresc cum plantele, animalele si oamenii isi adapteaza ritmul biologic astfel incat sa se sincronizeze cu revolutiile Pamantului”, a spus Comitetul reunit la Institutul Karolinska din Stockholm.
Laureatii au folosit muste de fructe pentru a izola o gena care controleaza ritmul biologic normal de zi cu zi si au aratat cum gena codifica o proteina care se acumuleaza in celula in timpul nopti si se degradeaza in timpul zilei.
Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, informează site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Actualizare: Echinocţiul de toamnă 2021, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc pe 22 septembrie, la ora 22:21. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea de pe 26 septembrie. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.
Echinocţiul are loc de două ori pe an. Primul este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, la 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Al doilea echinocţiu al anului este când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, la 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Din punct de vedere astral, pe 22 septembrie, în ziua echinocţiului de toamnă, Soarele păraseşte zodia Fecioarei şi intră în Balanţă.
În vara anului 1917, la Mărăști, pentru prima oară după 11 luni de la intrarea României în război, soldaţii Armatei 2 conduse de generalul Averescu au văzut cum inamicul fuge speriat din faţa lor. A fost, așa cum avea să consemneze Alexandru Averescu, „prima victorie adevărată din istoria Armatei Române moderne”.
Şi dacă bătălia de la Mărăști a fost prima victorie adevărată, bătălia de la Mărășești a fost cea mai importantă „victorie defensivă” dată de Armata Română în Primul Război Mondial. A fost „micul nostru Verdun” și a devenit rapid un simbol al curajului și al sacrificiului soldatului român. Faptele de vitejie în luptele corp la corp date de soldaţii români și în timpul bătăliei de la Oituz aveau să spele definitiv rușinea înfrângerilor din 1916.
Pentru a evidentia si sarbatori 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz revista Historia a realizat un numar special (detalii aici).
De asemenea, Banca Nationala a Romaniei pune pe piata o emisiune numismatică speciala dedicată împlinirii a 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 24 iulie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
Caracteristicile monedelor din set (din aur, argint și tombac cuprat) și a monedei din alamă, pentru colecționare, sunt următoarele:
| Caracteristici tehnice | Set 3 monede | Monedă pentru colecționare | ||
|---|---|---|---|---|
| Metal | aur | argint | tombac cuprat | alamă Cu80Zn15Ni5 |
| Valoare nominală | 100 lei | 10 lei | 1 leu | 50 bani |
| Titlu | 900‰ | 999‰ | – | – |
| Formă | rotundă | rotundă | rotundă | rotundă |
| Diametru | 21 mm | 37 mm | 37 mm | 23,75 mm |
| Greutate | 6,452 g | 31,103 g | 23,5 g | 6,1 g |
| Grosime la chenar | 1,9 mm | |||
| Calitate | proof | proof | proof | proof |
| Cant | zimţat | zimţat | zimţat | inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte |
Aversul monedei din aur redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Aversul monedei din argint redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Reversul comun tuturor monedelor (din aur, din argint, din tombac cuprat și din alamă) prezintă portretul şi numele regelui Ferdinand I și inscripția în arc de cerc ,,MARASTI-MARASESTI-OITUZ-1917”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
Preţurile de vânzare sunt:
Monedele din aur, din argint și din tombac cuprat și monedele din alamă, de 50 bani, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Un cimitir in care au fost ingropati “uriasi” in urma cu 5.000 de ani a fost descoperit de arheologi in satul Jiaojia din apropierea orasului Jinan din provincia Shandong, China.
Barbatii ale caror oase au fost descoperite aveau inaltimea medie de 1,8 metri.
”Vorbim bazandu-ne pe structura oaselor. Pe cand traia, inaltimea omului cu siguranta ar fi depasit 1,9 metri”, a spus Fang Hui de la Universitatea Shandong pentru China Daily.
Did giants roam the earth? Archeologists in east #China find 5,000 year old, 6.2 ft tall giant human skeletons https://t.co/JU05zh3mvN pic.twitter.com/rAA9JNrzJt
— People's Daily,China (@PDChina) 4 iulie 2017
In acelasi sit, arheologii au descoperit mai multe artefacte din cultura Longshan, recunoscuta pentru ceramica neagra specifica din perioada Neolitica.
Mai multe detalii aici
Ziua Drapelului Național este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.
“Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită pe 26 iunie, reprezintă pentru toţi românii prilejul de a onora stindardul naţional şi întreaga noastră istorie.
Pe Drapelul Naţional sunt însemnate, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, de la marile schimbări politice, la cele economice şi sociale.
Semnificaţia Tricolorului s-a îmbogăţit cu fiecare moment istoric crucial din formarea şi consolidarea statului român modern, precum şi cu valoarea dăruirii şi sacrificiului celor care şi-au pus viaţa în slujba idealului naţional”, a transmis Klaus Iohannis intr-un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Nationala al Romaniei.
“Astăzi, Tricolorul României este simbolul unui stat modern şi democratic, membru al NATO şi al Uniunii Europene, un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii, un reper de stabilitate şi un furnizor de securitate în Europa de Sud-Est. Ne revine tuturor datoria morală de a cultiva pentru generaţiile viitoare conştiinţa apartenenţei la ţară, la valorile autohtone şi de a aduce propria contribuţie la apărarea unităţii, suveranităţii şi independenţei patriei”, a mai spus Klaus Iohannis.