Cercetătorii Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică pe 2017 pentru “contribuţia lor decisivă la realizarea detectorului LIGO şi în observarea valurilor gravitaţionale”, a anunţat Comitetul Nobel, reunit marţi, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

Distincţia va fi împărţită între cercetători. Fizicianul german Rainer Weiss va primi jumătate din premiu, în timp ce cealaltă jumătate le revine cercetătorilor americani Barry C. Barish şi Kip S Thorne, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Pe 14 septembrie 2015, undele gravitaţionale din univers au fost observate pentru prima dată. Undele, care au fost prevăzute de Albert Einstein acum 100 de ani, provin din coliziunea a două găuri negre. A fost nevoie de 1,3 miliarde de ani pentru ca valurile gravitaţionale să fie înregistrate de detectorul LIGO (Observator de Unde Gravitaţionale) din Statele Unite.

Clopotele Bisericii Negre vor rasuna marti, incepand cu ora 14.00, pentru a marca 475 de ani de la prima slujba evanghelica din Transilvania, care a avut loc la Biserica Neagra, in ziua de 3 octombrie 1542.

“Brasovul a fost primul oras din Transilvania in care Sfatul Orasului, condus la acea data de sasi, a adoptat Reforma religioasa dupa modelul de la Wittenberg, preluand si principiul propovaduirii cuvantului lui Dumnezeu in limba materna. “Carticica Reformei pentru Brasov si Tara Barsei”, redactata de umanistul si consilierul local Johannes Honterus (1498-1549) si tiparita la scurt timp dupa prima slujba evanghelica, in 1543, a stat la baza Reformei adoptate de toate orasele si satele sasesti”, se precizeaza intr-un comunicat transmis AGERPRES de Biserica Neagra.

“Descoperirile lamuresc cum plantele, animalele si oamenii isi adapteaza ritmul biologic astfel incat sa se sincronizeze cu revolutiile Pamantului”, a spus Comitetul reunit la Institutul Karolinska din Stockholm.

Laureatii au folosit muste de fructe pentru a izola o gena care controleaza ritmul biologic normal de zi cu zi si au aratat cum gena codifica o proteina care se acumuleaza in celula in timpul nopti si se degradeaza in timpul zilei.

În vara anului 1917, la Mărăști, pentru prima oară după 11 luni de la intrarea României în război, soldaţii Armatei 2 conduse de generalul Averescu au văzut cum inamicul fuge speriat din faţa lor. A fost, așa cum avea să consemneze Alexandru Averescu, „prima victorie adevărată din istoria Armatei Române moderne”.

Şi dacă bătălia de la Mărăști a fost prima victorie adevărată, bătălia de la Mărășești a fost cea mai importantă „victorie defensivă” dată de Armata Română în Primul Război Mondial. A fost „micul nostru Verdun” și a devenit rapid un simbol al curajului și al sacrificiului soldatului român. Faptele de vitejie în luptele corp la corp date de soldaţii români și în timpul bătăliei de la Oituz aveau să spele definitiv rușinea înfrângerilor din 1916.

Pentru a evidentia si sarbatori 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz revista Historia a realizat un numar special (detalii aici).

De asemenea, Banca Nationala a Romaniei pune pe piata o emisiune numismatică speciala dedicată împlinirii a 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 24 iulie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

Caracteristicile monedelor din set (din aur, argint și tombac cuprat) și a monedei din alamă, pentru colecționare, sunt următoarele:

Aversul monedei din aur redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din argint redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Aversul monedei din alamă pentru colecționare redă un detaliu al Mausoleului de la Mărășești, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2017”.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, din argint, din tombac cuprat și din alamă) prezintă portretul şi numele regelui Ferdinand I și inscripția în arc de cerc ,,MARASTI-MARASESTI-OITUZ-1917”.

Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de:

• 150 seturi de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat);
• 5.000 monede din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.

Preţurile de vânzare sunt:

• 2.100,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare;
• 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.

Monedele din aur, din argint și din tombac cuprat și monedele din alamă, de 50 bani, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de la victoriile armatei române de la Mărăști, Mărășești și Oituz se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.