La Constanţa se marchează astăzi, 31 octombrie 2016, Ziua Internaţională a Mării Negre, anunta RADOR.

La aceasta dată, în anul 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” va celebra această zi printr-o manifestare academică de înaltă ţinută, în cadrul căreia se vor prezenta principalele preocupări ale institutului, imlplicarea în coordonarea clusterului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, dar şi activităţile şi rezultatele obţinute în cadrul unor proiecte internaţionale de planificare spaţială marină. Şi tot astăzi, nava-şcoala „Mircea” va fi gazda unei mese rotunde sub titulatura „Marea Neagră între tradiţie şi prezent.

Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susținători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-și trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieții când a fost Prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza cât și în timpul domniei lui Carol I.

Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a inițiat. A devenit primul președinte al Academiei Române și a rămas cel mai longeviv președinte al acestei instituții până în prezent. A fost Director al Teatrului Național și al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria.

Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluția de la 1848 a fost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puțini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraților din Marea Egee, reușind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală și Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, grație succesului cu care a reușit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societății românești în secolul XIX, atât pe plan social, cât și pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepție, redând cu inteligența inginerului umeroase amănunte ale vieții de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât și în mahalalele bucureștene.

Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la București, descendent al marii familii de domnitori. Vremurile în continuă schimbare l-au făcut încă de timpuriu să nu urmeze cursul firesc al unui destin de „prinț”, ci l-au determinat să își asume propriul destin. Astfel că, spre deosebire de colegii săi din generația pașoptistă, este singurul care se specializează în studii exacte, obținând diploma de inginer la Paris, la prestigioasa Ècole Royale des Mines. O perioadă, înainte de Revoluție, a fost profesor de geometrie la Iași, dobândind calități pedagogice care l-au ajutat mai târziu să publice numeroase articole de popularizare pe teme de economie.

Prin viziunea sa economică și socială a luptat împotriva robiei și privilegiilor de orice fel, încurajând dezvoltarea pieței libere și extinderea liniilor de cale ferată. La venirea sa în calitate de șef al Guvernului, pe piață circulau numeroase monede străine și nu exista o unitate monetară a Leului, acesta fiind doar o noțiune de calcul teoretică. Ion Ghica a rămas în istorie drept unul dintre primii economiști ai României, sprijinind formarea unui sistem bancar modern.

La data de 7 mai 1897, Ion Ghica se stinge din viață și este înmormântat la Domeniul de la Ghergani, în Capela familiei proiectată după planurile sale.

Conacul de la Ghergani, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica.” Ruxanda Beldiman

Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbușirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcționat un spital, fără ca valoarea memorialistică și istorică a edificiului și a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.

Vechea curte boierească de la Ghergani trecută prin vicisitudinile istoriei recente se află actualmente într-o avansată stare de degradare. Refuncționalizarea culturală și memorialistică a ansamblului – conac, capelă, parc – dorită de urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijină pe proiectul de restaurare și reabilitate conceput de arhitectul Șerban Sturdza împreună cu biroul de arhitectură Prodid, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului.

Mai multe amănunte, pe site-ul www.domeniul-ghica.ro.

Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Ion Ghica, vineri, 28 octombrie, de la ora 19:00, la librăria Cărturești Verona va avea loc lansarea monografiei „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani” de Ruxanda Beldiman, apărută la Editura Istoria Artei.

La 25 octombrie 1944, Armata României a încheiat cu succes campania de eliberare a teritoriului naţional, la care au participat peste 520.000 de militari, dintre care 58.330 au fost ucişi, răniţi sau declaraţi dispăruţi.

Unităţile româneşti au continuat să ducă acţiuni militare pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la victoria obţinută la 9 mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

Manifestări dedicate Zilei Armatei României

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, Ziua Armatei României va fi sărbătorită anul acesta printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile în care sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii în care sunt dislocaţi militari români.

În Bucureşti, principalele activităţi vor avea loc după următorul program:

– 17-24 octombrie, Ziua Armatei României în şcoli. Detalii pot fi obţinute accesând adresa: http://www.mapn.ro/cpresa/15271_Ziua-Armatei-Rom%C3%A2niei-%C3%AEn-%C8%99coli;
– 20 octombrie, ora 13.00 – vernisarea expoziţiei România-NATO, la Muzeul Militar Naţional, și ora 19.00 – concert de gală la Sala Radiodifuziunii Române;
– 21 octombrie, Cupa presei la tir, la Poligonul din Căţelu. Pentru acreditare vă rugăm să trimiteţi datele (nume şi prenume, numărul şi seria cărţii de identitate şi denumirea redacţiei) la adresa de e-mail corespondentiderazboi@mapn.ro, pînă joi, 20 octombrie, ora 14.00;
– 23 octombrie, între orele 11.00 și 15.00, Ziua Porţilor Deschise la Palatul Cercului Militar Naţional;
– 16-24 octombrie, depunerea jurământului militar de către elevi şi studenţi. Detaliile privind calendarul și locurile de desfășurare ale ceremoniilor vor fi comunicate ulterior.
– 25 octombrie, ora 8.30, ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naţionale de Apărare “Carol I”, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol;
– 25 octombrie, între orele 9.00 și 16.00, Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;
– 25 octombrie, ora 18.30, retragere cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional (Str. Constantin Mille nr. 1), B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Statul Major al Forţelor Terestre (Str. Drumul Taberei nr 7 H);
– 25 octombrie, ora 19.30, prezentarea noii uniforme militare combat a Armatei României, la Palatul Cercului Militar Naţional;
– 25 octombrie – 2 noiembrie, militari din structuri ale vânătorilor de munte reconstituie marşul executat de primul batalion de vânători de munte, pe traseul Bucureşti (Mormântul Ostaşului Necunoscut) – Târgu Neamţ – Braşov;

La Satu Mare, activităţile se vor desfăşura după următorul program:

– 24 octombrie, între orele 10.00 și 12.00, organizarea unui marş pe traseul Tătăreşti – Ruseni şi depunerea de coroane de flori la monumentele de pe traseu (detaliile vor fi comunicate ulterior);
– 25 octombrie, ora 9.00, ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.

La Carei, activităţile se vor desfăşura după următorul program:

– 24-25 octombrie, organizarea unui marş pe traseul Supuru de Sus – Supuru de Jos – Acâş – Carei (detaliile vor fi comunicate ulterior);
– 25 octombrie, ora 11.00, ceremonie militară şi religioasă la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român;
– 25 octombrie, ora 12.30, videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatre de operaţii, la palatul din Parcul Karoly;
– 25 octombrie, ora 13.00, exerciţii demonstrative, expoziţii şi spectacol cultural, în Parcul Karoly.

Cu același prilej, vor fi organizate ceremonii pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina. La Rossoşka, regiunea Volgograd din Federaţia Rusă, va avea loc ceremonia de reînhumare a militarilor români căzuţi în luptele de la Stalingrad.

Save