Cel mai puternic hidrogel din lume este realizat 90% din apă și se poate întinde de 20 de ori lungimea sa originală fără a se rupe.
Aplicațiile medicale ce pot fi realizate cu ajutorul acestui hidrogel sunt diverse: înlocuirea cartilajului în operații la genunchi, înlocuirea tendoanelor și a ligamentelor accidentate, etc.
A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române stingandu-se din viata in acest oras la 2 aprilie 1925.
Cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Petru Poni Banca Nationala a Romaniei a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: argint
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 37 mm
Greutate: 31,103 g
Calitate: proof
Cant: zimţat
Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Universității din Iași, unde Petru Poni a fost profesor, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 Lei“, stema României și anul de emisiune „2016“.
Reversul monedei redă portretul lui Petru Poni și o compoziție care ilustrează activitatea didactică și științifică a acestuia; inscripţia „PETRU PONI“ și anii între care a trăit „1841“, „1925“.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 200 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Petru Poni au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Pascal Bentoiu, unul dintre cei mai importanţi compozitori români, a murit duminică dimineaţă, 21 februarie 2016, la vârsta de 88 de ani.
“Astăzi-dimineaţă a fost supus unei intervenţii chirurgicale, într-un spital din Bucureşti. Suferea de o boală incurabilă de mult timp şi i-a cedat inima”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR).
Va prezentam cateva elemente din viata si activitatea marelui compozitor Pascal Bentoiu enumerate de Viorel COSMA in Encilopedia muzicii româneşti, care a aparut in 1999, citate de UCMR.
Studiile muzicale le-a urmat în Bucureşti (1943 – 1948) cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, orchestraţie, compoziţie), Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Vasile Filip (vioară), Theophil Demetriescu (pian). Paralel a urmat şi Facultatea de Drept din Bucureşti (1945 – 1947). |
MUZICĂ DE TEATRU: NUNTA LUI FIGARO de Beaumarchais (1955); FÂNTÂNA BLANDUZIEI de Vasile Alecsandri (1955); FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, de William Shakespeare (1956); CYRANO DE BERGERAC de Edmond Rostand (1957); HAMLET de William Shakespeare (1958); SOLDATUL SVEJK de Karel Hašek (1958); BURGHEZUL GENTILOM de Molière (1960); CEI DOI TINERI DIN VERONA de William Shakespeare (1960); OCEANUL de Aleksandr Stein (1961); POVESTE DIN IRKUTSK de Vasili Arbuzov (1962); A FUGIT UN TREN de Ştefan Iureş şi Ira Vrabie (1963), muzică pentru păpuşi, după romanul lui Gianni Rodari; ORESTIA de Eschil (1964); POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare (1964); DRUMUL PIPERULUI – MAGELLAN de Costel Popovici (1964), muzică pentru păpuşi; AMORUL DOCTOR, op. 15 (1964), operă comică într-un act, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui Molière, prem. Bucureşti, 23.XII.1966 Opera Română, Mircea Popa, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (voce şi pian); AMNARUL de Ştefan Lenkisch (1965), muzică pentru păpuşi după povestirea lui Chr. Andersen; IPHIGENIA ÎN AULIS de Euripide (1966); VIFORUL de Barbu Ştefănescu- Delavrancea; VRĂJITORUL DIN OZ de Iordan Chimet (1967), muzică pentru păpuşi după piesa lui L. Frank-Baum; ROMEO ŞI JULIETA de William Shakespeare (1967), CALIGULA de Albert Camus (1968); JERTFIREA IPHIGENIEI, op. 17 (1968), operă radiofonică, libretul de Alexandru Pop şi Pascal Bentoiu după piesa lui Euripide, p.a. Bucureşti, IX.1968, Radio- Bucureşti (ECE 0388 UCMR/SRR); HAMLET op. 18 (1969), operă în 2 acte, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui William Shakespeare, p.a. concert: Bucureşti, 19.XI.1971, Fil., prem. Marsilia (Franţa), 26.IV.1974, Opéra Municipal, Reynald Giovaninetti, regia Margarita Wallmann; VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de W. Shakespeare (1969). MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: CÂNTEC NOU (1962), pentru soprană şi orchestră, versuri de Ion Horea, p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Basarab. MUZICĂ SIMFONICĂ: UVERTURĂ DE CONCERT, op. 2 (1948, rev. 1959), p.a. Bucureşti, 1964, Orchestra RTV, Liviu Ionescu; CONCERT NR. 1 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 5 (1954), p.a. Bucureşti, 1957, Orch. Cinematografiei, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960; SUITĂ ARDELENEASCĂ, op. 6 (1955), p.a. Bucureşti, 1957, Orchestra RTV (Cuprinde: ÎNVÂRTITA; JIENEASCA; DE-A LUNGU; DANŢU); LUCEAFĂRUL, op. 7 (Eminesciana I) (1957), poem simfonic inspirat după poemul lui Mihai Eminescu, p.a. Bucureşti, 1958, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; CONCERT PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ, op. 9 (1958), p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963 (vioară şi pian), 1966 (partitura generală) (ECE 0248; H.T. 5325); IMAGINI BUCUREŞTENE, op. 10 (1959), trei mişcări simfonice, p.a. Bucureşti, 1959, Orchestra RTV, Iosif Conta (Cuprinde: ŞANTIERE; GRĂDINI; STADION), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1972; CONCERT NR. 2 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 12 (1960), p.a. Bucureşti, 1963, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969 (ECE 0248; Melodia – URSS 016585 – 86; H.T. 5325); SIMFONIA NR. 1, op. 16 (1965), p.a. Bucureşti, 24.IX.1966, Fil., Mircea Basarab, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967; SIMFONIA NR. 2, op. 20 (1974), p.a. Bucureşti, 9.X.1975, Bucureşti, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; SIMFONIA NR. 3, op. 22 (1976), p.a. Bucureşti, 8.II.1979, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; EMINESCIANA III, op. 23 (1976), concert pentru orchestră, p.a. Bucureşti, 24.V.1977, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; SIMFONIA NR. 4, op. 25 (1978), p.a. Bucureşti, 25.X.1979, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; SIMFONIA NR. 5, op. 26 (1979), p.a. Bucureşti, 7.XI.1980, Orchestra RTV, Paul Popescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1983 (ST-ECE 02327; Attaca Babel 9264-3, OCD 116); SIMFONIA NR. 6 „CULORI”, op. 28 (1985), p.a. Cluj-Napoca, 28.III.1987, Fil., Cristian Mandeal (Cuprinde: NEGRU; ROŞU; VERDE; GALBEN; ALBASTRU; ALB); SIMFONIA NR. 7 „VOLUME”, op. 29, (1986), p.a. Timişoara, 18.X.1986, Fil., Remus Georgescu; SIMFONIA NR. 8 „IMAGINI”, op. 30 (1987) (Cuprinde: VERGILIUS; DANTE; SHAKESPEARE; GOETHE; EMINESCU), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1996, p.a. Bucureşti, 1992, Fil., Horia Andreescu; CONCERT PENTRU VIOLONCEL ŞI ORCHESTRĂ, op. 31 (1989), p.a. Satu Mare, 1992, Fil., Corneliu Dumbrăveanu. MUZICĂ DE FILM: CINCI OAMENI LA DRUM (1962), regia Mihai Bucur şi Gabriel Bartha. MUZICĂ DE CAMERĂ: SONATĂ PENTRU PIAN, op. 1 (1947, rev. 1957); CVARTET DE COARDE NR. 1, op. 3 (1953), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974 (ST-ECE 01405); SONATĂ PENTRU PIAN ŞI VIOARĂ, op. 14 (1962), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964, idem în: PIESE PENTRU VIOLINĂ ŞI PIAN DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966, idem Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978 (ECE 0457; H.C. 5325); CVARTET DE COARDE NR. 2 AL „CONSONANŢELOR”, op. 19 (1973), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976 (ST-ECE 01405); CVARTET DE COARDE NR. 3, op. 27 a. (1980), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 4, op. 27 b. (1981), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 5, op. 27 c. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986 (ST –ECE 02327); CVARTET DE COARDE NR. 6, op. 27 d. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986. MUZICĂ CORALĂ: TE SLĂVESC PE TINE, PĂRINTE (1981), cor mixt, text liturgic după Matei (ELCD – 136; EDC 212). MUZICĂ VOCALĂ: 4 CÂNTECE PE VERSURI DE ŞT. O.IOSIF. op. 4 (1953), pentru bas şi pian (Cuprinde: VESELIE; MI-E DOR; DOINĂ; APRIL), Bucureşti, ESPLA, 1955; EMINESCIANA II – TREI SONETE, op. 8 (1958), pentru soprană şi pian, Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978; CINCI CÂNTECE PE VERSURI DE NINA CASSIAN, op. 11 (1959), soprană şi pian (Cuprinde: POEMA ŞI MAREA; OBÂRŞII; DESPRE RĂZBOI; FRUMOASĂ EŞTI; VICTORIE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960 (nr. 1, 3 şi 5), 1962 (nr. 2), (EMCD 01); 4 CÂNTECE PE VERSURI DE MIHAI BENIUC, op. 13 (1961), pentru mezzo-soprană şi pian, în: ALBUM DE LIEDURI DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964 (nr. 2); GELOZIE (1962), pentru bas şi pian, versuri de George Topârceanu; FLĂCĂRI NEGRE, op. 21 (1974), ciclu de 7 cântece pentru tenor şi pian, versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: OGLINDA; DULCE AŞTEPTARE; MONADA; DOARME FECIOARA; LAVA DE GHIAŢĂ; ALEGEREA LEMNULUI; MAI ESTE CALE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INCANDESCENŢE, op. 24 (1977), ciclu de 4 cântece pe versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: CUNOAŞTEREA; PIATRĂ PESTE PIATRĂ; M-AM DESPRINS; DE CE ?), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INTEGRALA LIEDURILOR op. 8, op. 11, op. 21 şi op. 24 (Disc EMCD 01). EDIŢII CRITICE: TRIO ÎN LA MINOR de George Enescu. Descifrare, transcriere. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005. ORCHESTRAŢII: ŞASE CÂNTECE ŞI-O RUMBĂ, OP. 12 DE MIHAIL JORA, (1970), p.a. Bucureşti, 11.III.1971, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu (Cuprinde: CÂNTEC DE DOR; CÂNTEC DE VESELIE; CÂNTEC DE LEAGĂN; CÂNTEC DE BAL; CÂNTEC DE DRAGOSTE; COLINDĂ; RUMBA LA MOŞI); SIMFONIA NR. 5 de George Enescu (1995), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti, 1996, Orch. Naţ. Radio, Horia Andreescu (Casa Radio Buc. – 2003; CD – Radio 001); SIMFONIA NR. 4 de George Enescu (1996), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. 1997, Fil., Cristian Mandeal (Edit. Casa Radio – 2003); ŞAPTE CÂNTECE DE CLÉMENT MAROT / SEPT CHANSONS DE C.M. (1998), voce şi orchestră; ISIS de George Enescu (1999), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti. 9.XII.1999, Fil., Cristian Mandeal; ANDANTE RELIGIOSO de George Enescu (2001), pentru 8 violonceli şi 4 contrabaşi, p.a. Bucureşti, 17.IX.2001, Cello-bassissimo, Marin Cazacu. ETNOMUZICOLOGIE, ESTETICĂ: 100 JOCURI DIN ARDEAL, Bucureşti, ESPLA, 1955 (în colaborare); CÂTEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA RITMULUI ŞI NOTAŢIEI MELODIILOR DE JOC ROMÂNEŞTI, în: REV. FOLC., Bucureşti, nr. 1 – 2, 1956; MUZICA POPULARĂ CA IZVOR AL CREAŢIEI PROGRAMATICE ŞI CU TEXT, în: MUZICA, Bucureşti, 9, nr. 1, 1959; CÂTEVA ASPECTE ALE ARMONIEI ÎN MUZICA POPULARĂ DIN ARDEAL, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, nr. 8, 1962 şi nr. 5, nr. 7, 1963, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 1, 1965; MIHAIL JORA, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 7, 1964, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 2, 1966; PROBLEME ACTUALE ALE MUZICII, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 49 (947), 4.XII.1964; IMAGINE ŞI SENS. Eseu asupra fenomenului muzical, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1971 (Ed. I), 1973 (Ed. II), idem în limba franceză 1979; DESCHIDERI SPRE LUMEA MUZICII. Culegere de articole şi eseuri, Bucureşti, Edit. Eminescu, 1973; GÂNDIREA MUZICALĂ, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1975; CAPODOPERE ENESCIENE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984 (Ed. I), 1999 (Ed. II); ASPECTS DU MONUMENTAL DANS L’OEUVRE D’ENESCO, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, 1990, idem în: ASPETTI DEL MONUMENTALE NELL’OPERA DI ENESCU în: „DANUBIO, UNA CIVILTA MUSICALE”, vol. IV, Monfalcone, 1994; DESPRE MIHAIL JORA – GÂNDURI, AMINTIRI (centenar Jora), în: MUZICA, nr. 4, 1991, idem în: MIHAIL JORA. STUDII ŞI DOCUMENTE, Buc., 1995; GEORGES ENESCO – ARTHUR HONEGGER (CORRESPONDANCE), în: MUZICA, nr. 2, 1992; UN MANUSCRIT D’ENESCO (CORRESPONDANCE AVEC BERNARD GAVOTY), în: MUZICA, nr. 3, 1994; DESPRE SIMFONIA A 5-A A LUI GEORGE ENESCU, în: MUZICA, nr. 4, 1996; GEORGE ENESCU – SIMFONIILE NETERMINATE, în: MUZICA, nr. 1, 1998; ISIS de George Enescu, în: MUZICA, nr. 3, 1999; a. OEDIPE: L’OBRA I L’EPOCA, b. A L’ENTORN D’OEDIPE, în catalană, cu traducere engleză, în: „TEMPORADA D’OPERA: 2002 – 2003″, AMICS DEL LICEU, Barcelona, 2002. |
Daniel Matei şi Florin Kiriţescu, doi tineri pasionaţi de “comori vechi”, au descoperit, pe 16 februarie, un tezaur medieval într-o pădure din comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa.
Tezaurul este alcătuit în totalitate din monede de argint. Doar două monede nu sunt otomane – una de trei creiţari, emisă de împăratul Francisc I al Austriei, în 1815, şi alta de 20 de creiţari, emisă de împărăteasa Maria Tereza, în 1764.
“Până în momentul de faţă am identificat 6.665 de monede.” a declarat Irina Cârstina, doctor în istorie şi muzeograf la Muzeului de Istorie din Târgovişte.
Toate detalii despre descoperirea comorii medievale sunt aici.
Banca Nationala a Romaniei a prezentat situația creditelor cu garanție imobiliară acordate persoanelor fizice potrivit evidențelor Centralei Riscului de Credit (la data de 31 decembrie 2015).
Banca Națională a României, în exercitarea rolului său de furnizor de informații de bună calitate, comunică datele disponibile cu privire la situația creditelor cu garanție imobiliară la 31 decembrie 2015.
Situația cuprinde debitorii persoane fizice, raportați cu CNP (cod numeric personal) de către persoanele declarante (instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul special de la Banca Naţională a României) în baza Regulamentului nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit, cu modificările ulterioare. Se referă la expunerea față de un debitor egală cu sau mai mare de 20 000 lei. Situația cuprinde numai creditele; nu sunt incluse angajamentele de tipul scrisorilor de garanție.
Informațiile privind executările silite provin din raportări speciale ale băncilor.
Numărul total al persoanelor fizice cu credite garantate cu un imobil este de 474 420, iar soldul total al acestor credite este de 77,27 miliarde de lei, din care:
Menționăm că unele persoane au contractat credite din mai multe categorii.
Separat, sunt raportați 6 891 debitori ale căror credite imobiliare au fost cesionate în perioada 2012-2015, soldul acestor credite cesionate fiind de 2,19 miliarde lei.
Cei mai mulți debitori au contractat credite imobiliare în valută (316 941, iar soldul acestor credite este de 53,89 miliarde de lei). Debitorii cu credite în franci elvețieni reprezintă 10,0 la sută din numărul debitorilor cu credite în valută, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,32 miliarde de lei.
Majoritatea semnificativă a debitorilor au contractat credite cu valori sub 150 000 euro (99,05 la sută, respectiv 469 910 debitori). Persoanele care au contractat credite de peste 150 000 euro au în prezent o disciplină la plată semnificativ mai redusă decât cei care s-au îndatorat pentru sume mai mici (rata creditelor neperformante în primul caz este de 27,74 la sută față de 4,16 la sută în cel de-al doilea caz).
Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este de 2,64 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante corespunzătoare tuturor creditelor cu garanție imobiliară acordate populației este de 6,69 la sută. Cele mai mari probleme în onorarea serviciului datoriei îl au persoanele care au contractat credite de consum garantate cu un imobil (rata creditelor neperformante fiind în acest caz de 12,43 la sută).
Numărul debitorilor cu restanțe între 30 și 90 de zile având credite imobiliare este de 13 443, în timp ce numărul debitorilor cu asemenea credite având restanțe mai mari de 91 de zile este de 17 572. Distribuția debitorilor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor imobiliare este următoarea:
Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental ”Prima Casă” reprezintă 159 106, respectiv 91,4 la sută din totalul debitorilor cu credite ipotecare. Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută.
Cei mai mulți debitori persoane fizice care au contractat credite imobiliare au venituri sub cel mediu pe economie sau nu au venituri salariale (65,1 la sută din total debitori cu credite imobiliare). Soldul creditelor acordate acestor persoane este de 47,58 miliarde lei. Dintre cei care au venituri salariale, cele mai mari dificultăți în rambursarea creditelor le au debitorii cu salarii sub salariul mediu pe economie (rata creditelor neperformante în acest caz este de 7,10 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante aferentă acelora cu salarii peste cel mediu pe economie este de 1,79 la sută).
Numărul debitorilor având credite ipotecare și alte credite pentru investiții imobiliare și al căror grad de îndatorare este de peste 65 la sută din venituri este de 44 936, din care:
Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare peste 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 5,15 la sută. Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare sub 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 1,0 la sută.
Cei mai mulți debitori cu credite imobiliare au garantat cu o clădire rezidențială (96 la sută din total debitorilor cu credite imobiliare). Numărul debitorilor care au garantat împrumuturile cu terenuri este de 4 la sută, respectiv 15 425 dintr-un total de 474 420 persoane cu credite imobiliare. Cei care au garantat creditul cu un imobil rezidențial își onorează semnificativ mai bine serviciul datoriei la bănci față de cei care au garantat cu terenuri (rata creditelor neperformante în primul caz este de 4,74 la sută, în timp ce rata în cel de-al doilea caz este de 29,33 la sută).
Conform raportărilor băncilor, acestea aveau active preluate în patrimoniul propriu în urma executărilor silite de 316 case/apartamente (în valoare de 162,8 milioane lei) și 259 terenuri (în valoare de 118,9 milioane lei). Valoarea creditelor garantate cu case/apartamente aflate în curs de executare silită este de 2,7 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 515 096 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 5 230 case/apartamente). Valoarea creditelor garantate cu terenuri aflate în curs de executare silită este de 1,46 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 459 208 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 3 177 terenuri).
Sursa: BNR.ro