Arta

A murit Pascal BENTOIU – compozitor, muzicolog, critic muzical şi estetician

Pascal BENTOIU
Pascal BENTOIU; Foto www.ucmr.org.ro/

Pascal Bentoiu, unul dintre cei mai importanţi compozitori români, a murit duminică dimineaţă, 21 februarie 2016, la vârsta  de 88 de ani.

“Astăzi-dimineaţă a fost supus unei intervenţii chirurgicale, într-un spital din Bucureşti. Suferea de o boală incurabilă de mult timp şi i-a cedat inima”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR).

Va prezentam cateva elemente din viata si activitatea marelui compozitor Pascal Bentoiu enumerate de Viorel COSMA in Encilopedia muzicii româneşti, care a aparut in 1999, citate de UCMR.

Studiile muzicale le-a urmat în Bucureşti (1943 – 1948) cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, orchestraţie, compoziţie), Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Vasile Filip (vioară), Theophil Demetriescu (pian). Paralel a urmat şi Facultatea de Drept din Bucureşti (1945 – 1947). 
Cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti (1953 – 1956). Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1990 – 1992). A scris studii, eseuri, cronici muzicale, articole, recenzii, note critice, în: MUZICA, STUDII DE MUZICOLOGIE, REVISTA DE FOLCLOR, LUCEAFĂRUL, CONTEMPORANUL, ASTRA (Braşov), TRIBUNA (Cluj- Napoca), ROMÂNIA LIBERĂ, SCÂNTEIA, ROMÂNIA LITERARĂ, REVUE ROUMAINE etc. A susţinut conferinţe, prelegeri, comunicări ştiinţifice, concerte-lecţii, emisiuni de radio şi televiziune. A făcut parte din jurii naţionale de concursuri muzicale. A realizat culegeri de folclor şi transcrieri. 
A fost distins cu Premiul de Stat (1964), PREMIUL INTERNAŢIONAL ITALIA al Radioteleviziunii Italiene (RAI) din Roma (1968), Ordinul Meritul Cultural, cls. III-a (1969, 1971), Premiul internaţional GUIDO VALCARENGHI din Roma (1970), PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE (1974, 1987), Premiile Uniunii Compozitorilor (1971, 1975, 1978, 1979, 1980, 1983, 1985, 1987, 1990, 1992, 1994), Marele premiu al Uniunii Compozitorilor (1992), Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Mare ofiţer (2000), titlurile de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universităţii de Muzică din Bucureşti (1995), Academia de Muzică „GH. DIMA” din Cluj (2001), Central College din Pella/Iowa, SUA (2001) şi Universitatea de Artă GEORGE ENESCU din Iaşi (2004).

     MUZICĂ DE TEATRU: NUNTA LUI FIGARO de Beaumarchais (1955); FÂNTÂNA BLANDUZIEI de Vasile Alecsandri (1955); FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, de William Shakespeare (1956); CYRANO DE BERGERAC de Edmond Rostand (1957); HAMLET de William Shakespeare (1958); SOLDATUL SVEJK de Karel Hašek (1958); BURGHEZUL GENTILOM de Molière (1960); CEI DOI TINERI DIN VERONA de William Shakespeare (1960); OCEANUL de Aleksandr Stein (1961); POVESTE DIN IRKUTSK de Vasili Arbuzov (1962); A FUGIT UN TREN de Ştefan Iureş şi Ira Vrabie (1963), muzică pentru păpuşi, după romanul lui Gianni Rodari; ORESTIA de Eschil (1964); POVESTE DE IARNĂ de William Shakespeare (1964); DRUMUL PIPERULUI – MAGELLAN de Costel Popovici (1964), muzică pentru păpuşi; AMORUL DOCTOR, op. 15 (1964), operă comică într-un act, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui Molière, prem. Bucureşti, 23.XII.1966 Opera Română, Mircea Popa, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (voce şi pian); AMNARUL de Ştefan Lenkisch (1965), muzică pentru păpuşi după povestirea lui Chr. Andersen; IPHIGENIA ÎN AULIS de Euripide (1966); VIFORUL de Barbu Ştefănescu- Delavrancea; VRĂJITORUL DIN OZ de Iordan Chimet (1967), muzică pentru păpuşi după piesa lui L. Frank-Baum; ROMEO ŞI JULIETA de William Shakespeare (1967), CALIGULA de Albert Camus (1968); JERTFIREA IPHIGENIEI, op. 17 (1968), operă radiofonică, libretul de Alexandru Pop şi Pascal Bentoiu după piesa lui Euripide, p.a. Bucureşti, IX.1968, Radio- Bucureşti (ECE 0388 UCMR/SRR); HAMLET op. 18 (1969), operă în 2 acte, libretul de Pascal Bentoiu după piesa lui William Shakespeare, p.a. concert: Bucureşti, 19.XI.1971, Fil., prem. Marsilia (Franţa), 26.IV.1974, Opéra Municipal, Reynald Giovaninetti, regia Margarita Wallmann; VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de W. Shakespeare (1969). 

MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: CÂNTEC NOU (1962), pentru soprană şi orchestră, versuri de Ion Horea, p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Basarab. 

MUZICĂ SIMFONICĂ: UVERTURĂ DE CONCERT, op. 2 (1948, rev. 1959), p.a. Bucureşti, 1964, Orchestra RTV, Liviu Ionescu; CONCERT NR. 1 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 5 (1954), p.a. Bucureşti, 1957, Orch. Cinematografiei, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960; SUITĂ ARDELENEASCĂ, op. 6 (1955), p.a. Bucureşti, 1957, Orchestra RTV (Cuprinde: ÎNVÂRTITA; JIENEASCA; DE-A LUNGU; DANŢU); LUCEAFĂRUL, op. 7 (Eminesciana I) (1957), poem simfonic inspirat după poemul lui Mihai Eminescu, p.a. Bucureşti, 1958, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; CONCERT PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ, op. 9 (1958), p.a. Bucureşti, 1962, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1963 (vioară şi pian), 1966 (partitura generală) (ECE 0248; H.T. 5325); IMAGINI BUCUREŞTENE, op. 10 (1959), trei mişcări simfonice, p.a. Bucureşti, 1959, Orchestra RTV, Iosif Conta (Cuprinde: ŞANTIERE; GRĂDINI; STADION), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1972; CONCERT NR. 2 PENTRU PIAN ŞI ORCHESTRĂ, op. 12 (1960), p.a. Bucureşti, 1963, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969 (ECE 0248; Melodia – URSS 016585 – 86; H.T. 5325); SIMFONIA NR. 1, op. 16 (1965), p.a. Bucureşti, 24.IX.1966, Fil., Mircea Basarab, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1967; SIMFONIA NR. 2, op. 20 (1974), p.a. Bucureşti, 9.X.1975, Bucureşti, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; SIMFONIA NR. 3, op. 22 (1976), p.a. Bucureşti, 8.II.1979, Fil., Mircea Cristescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; EMINESCIANA III, op. 23 (1976), concert pentru orchestră, p.a. Bucureşti, 24.V.1977, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; SIMFONIA NR. 4, op. 25 (1978), p.a. Bucureşti, 25.X.1979, Orchestra RTV, Iosif Conta, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; SIMFONIA NR. 5, op. 26 (1979), p.a. Bucureşti, 7.XI.1980, Orchestra RTV, Paul Popescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1983 (ST-ECE 02327; Attaca Babel 9264-3, OCD 116); SIMFONIA NR. 6 „CULORI”, op. 28 (1985), p.a. Cluj-Napoca, 28.III.1987, Fil., Cristian Mandeal (Cuprinde: NEGRU; ROŞU; VERDE; GALBEN; ALBASTRU; ALB); SIMFONIA NR. 7 „VOLUME”, op. 29, (1986), p.a. Timişoara, 18.X.1986, Fil., Remus Georgescu; SIMFONIA NR. 8 „IMAGINI”, op. 30 (1987) (Cuprinde: VERGILIUS; DANTE; SHAKESPEARE; GOETHE; EMINESCU), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1996, p.a. Bucureşti, 1992, Fil., Horia Andreescu; CONCERT PENTRU VIOLONCEL ŞI ORCHESTRĂ, op. 31 (1989), p.a. Satu Mare, 1992, Fil., Corneliu Dumbrăveanu. 

MUZICĂ DE FILM: CINCI OAMENI LA DRUM (1962), regia Mihai Bucur şi Gabriel Bartha. 

MUZICĂ DE CAMERĂ: SONATĂ PENTRU PIAN, op. 1 (1947, rev. 1957); CVARTET DE COARDE NR. 1, op. 3 (1953), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974 (ST-ECE 01405); SONATĂ PENTRU PIAN ŞI VIOARĂ, op. 14 (1962), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964, idem în: PIESE PENTRU VIOLINĂ ŞI PIAN DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966, idem Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978 (ECE 0457; H.C. 5325); CVARTET DE COARDE NR. 2 AL „CONSONANŢELOR”, op. 19 (1973), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976 (ST-ECE 01405); CVARTET DE COARDE NR. 3, op. 27 a. (1980), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 4, op. 27 b. (1981), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; CVARTET DE COARDE NR. 5, op. 27 c. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986 (ST –ECE 02327); CVARTET DE COARDE NR. 6, op. 27 d. (1982), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986. 

MUZICĂ CORALĂ: TE SLĂVESC PE TINE, PĂRINTE (1981), cor mixt, text liturgic după Matei (ELCD – 136; EDC 212). 

MUZICĂ VOCALĂ: 4 CÂNTECE PE VERSURI DE ŞT. O.IOSIF. op. 4 (1953), pentru bas şi pian (Cuprinde: VESELIE; MI-E DOR; DOINĂ; APRIL), Bucureşti, ESPLA, 1955; EMINESCIANA II – TREI SONETE, op. 8 (1958), pentru soprană şi pian, Bucureşti, Litogr. Conservatorului, 1978; CINCI CÂNTECE PE VERSURI DE NINA CASSIAN, op. 11 (1959), soprană şi pian (Cuprinde: POEMA ŞI MAREA; OBÂRŞII; DESPRE RĂZBOI; FRUMOASĂ EŞTI; VICTORIE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1960 (nr. 1, 3 şi 5), 1962 (nr. 2), (EMCD 01); 4 CÂNTECE PE VERSURI DE MIHAI BENIUC, op. 13 (1961), pentru mezzo-soprană şi pian, în: ALBUM DE LIEDURI DE COMPOZITORI ROMÂNI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964 (nr. 2); GELOZIE (1962), pentru bas şi pian, versuri de George Topârceanu; FLĂCĂRI NEGRE, op. 21 (1974), ciclu de 7 cântece pentru tenor şi pian, versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: OGLINDA; DULCE AŞTEPTARE; MONADA; DOARME FECIOARA; LAVA DE GHIAŢĂ; ALEGEREA LEMNULUI; MAI ESTE CALE), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INCANDESCENŢE, op. 24 (1977), ciclu de 4 cântece pe versuri de Alexandru Miran (Cuprinde: CUNOAŞTEREA; PIATRĂ PESTE PIATRĂ; M-AM DESPRINS; DE CE ?), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; INTEGRALA LIEDURILOR op. 8, op. 11, op. 21 şi op. 24 (Disc EMCD 01). 

EDIŢII CRITICE: TRIO ÎN LA MINOR de George Enescu. Descifrare, transcriere. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005. 

ORCHESTRAŢII: ŞASE CÂNTECE ŞI-O RUMBĂ, OP. 12 DE MIHAIL JORA, (1970), p.a. Bucureşti, 11.III.1971, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu (Cuprinde: CÂNTEC DE DOR; CÂNTEC DE VESELIE; CÂNTEC DE LEAGĂN; CÂNTEC DE BAL; CÂNTEC DE DRAGOSTE; COLINDĂ; RUMBA LA MOŞI); SIMFONIA NR. 5 de George Enescu (1995), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti, 1996, Orch. Naţ. Radio, Horia Andreescu (Casa Radio Buc. – 2003; CD – Radio 001); SIMFONIA NR. 4 de George Enescu (1996), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. 1997, Fil., Cristian Mandeal (Edit. Casa Radio – 2003); ŞAPTE CÂNTECE DE CLÉMENT MAROT / SEPT CHANSONS DE C.M. (1998), voce şi orchestră; ISIS de George Enescu (1999), Bucureşti, Edit. Muzicală, 2005, p.a. Bucureşti. 9.XII.1999, Fil., Cristian Mandeal; ANDANTE RELIGIOSO de George Enescu (2001), pentru 8 violonceli şi 4 contrabaşi, p.a. Bucureşti, 17.IX.2001, Cello-bassissimo, Marin Cazacu. 

ETNOMUZICOLOGIE, ESTETICĂ: 100 JOCURI DIN ARDEAL, Bucureşti, ESPLA, 1955 (în colaborare); CÂTEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA RITMULUI ŞI NOTAŢIEI MELODIILOR DE JOC ROMÂNEŞTI, în: REV. FOLC., Bucureşti, nr. 1 – 2, 1956; MUZICA POPULARĂ CA IZVOR AL CREAŢIEI PROGRAMATICE ŞI CU TEXT, în: MUZICA, Bucureşti, 9, nr. 1, 1959; CÂTEVA ASPECTE ALE ARMONIEI ÎN MUZICA POPULARĂ DIN ARDEAL, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, nr. 8, 1962 şi nr. 5, nr. 7, 1963, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 1, 1965; MIHAIL JORA, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 7, 1964, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 2, 1966; PROBLEME ACTUALE ALE MUZICII, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 49 (947), 4.XII.1964; IMAGINE ŞI SENS. Eseu asupra fenomenului muzical, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1971 (Ed. I), 1973 (Ed. II), idem în limba franceză 1979; DESCHIDERI SPRE LUMEA MUZICII. Culegere de articole şi eseuri, Bucureşti, Edit. Eminescu, 1973; GÂNDIREA MUZICALĂ, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1975; CAPODOPERE ENESCIENE, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984 (Ed. I), 1999 (Ed. II); ASPECTS DU MONUMENTAL DANS L’OEUVRE D’ENESCO, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 1, 1990, idem în: ASPETTI DEL MONUMENTALE NELL’OPERA DI ENESCU în: „DANUBIO, UNA CIVILTA MUSICALE”, vol. IV, Monfalcone, 1994; DESPRE MIHAIL JORA – GÂNDURI, AMINTIRI (centenar Jora), în: MUZICA, nr. 4, 1991, idem în: MIHAIL JORA. STUDII ŞI DOCUMENTE, Buc., 1995; GEORGES ENESCO – ARTHUR HONEGGER (CORRESPONDANCE), în: MUZICA, nr. 2, 1992; UN MANUSCRIT D’ENESCO (CORRESPONDANCE AVEC BERNARD GAVOTY), în: MUZICA, nr. 3, 1994; DESPRE SIMFONIA A 5-A A LUI GEORGE ENESCU, în: MUZICA, nr. 4, 1996; GEORGE ENESCU – SIMFONIILE NETERMINATE, în: MUZICA, nr. 1, 1998; ISIS de George Enescu, în: MUZICA, nr. 3, 1999; a. OEDIPE: L’OBRA I L’EPOCA, b. A L’ENTORN D’OEDIPE, în catalană, cu traducere engleză, în: „TEMPORADA D’OPERA: 2002 – 2003″, AMICS DEL LICEU, Barcelona, 2002. 

Istorie

Tezaur medieval descoperit la Manesti, judetul Dambovita

tezaur medieval
foto descopera.ro

Daniel Matei şi Florin Kiriţescu, doi tineri pasionaţi de “comori vechi”, au descoperit, pe 16 februarie, un tezaur medieval într-o pădure din comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa.

Tezaurul este alcătuit în totalitate din monede de argint. Doar două monede nu sunt otomane – una de trei creiţari, emisă de împăratul Francisc I al Austriei, în 1815, şi alta de 20 de creiţari, emisă de împărăteasa Maria Tereza, în 1764.

“Până în momentul de faţă am identificat 6.665 de monede.” a declarat Irina Cârstina, doctor în istorie şi muzeograf la Muzeului de Istorie din Târgovişte.

Toate detalii despre descoperirea comorii medievale sunt aici.

Business

Cati romani aveau credite cu garantie imobiliara la data de 31 decembrie 2015

credite imobiliareBanca Nationala a Romaniei a prezentat situația creditelor cu garanție imobiliară acordate persoanelor fizice potrivit evidențelor Centralei Riscului de Credit (la data de 31 decembrie 2015).

Banca Națională a României, în exercitarea rolului său de furnizor de informații de bună calitate, comunică datele disponibile cu privire la situația creditelor cu garanție imobiliară la 31 decembrie 2015.

Situația cuprinde debitorii persoane fizice, raportați cu CNP (cod numeric personal) de către persoanele declarante (instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul special de la Banca Naţională a României) în baza Regulamentului nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit, cu modificările ulterioare. Se referă la expunerea față de un debitor egală cu sau mai mare de 20 000 lei. Situația cuprinde numai creditele; nu sunt incluse angajamentele de tipul scrisorilor de garanție.

Informațiile privind executările silite provin din raportări speciale ale băncilor.

Tablou general

Numărul total al persoanelor fizice cu credite garantate cu un imobil este de 474 420, iar soldul total al acestor credite este de 77,27 miliarde de lei, din care:

  • 174 160 debitori au contractat credite ipotecare, soldul fiind de 28,67 miliarde lei;
  • 155 012 debitori au contractat alte credite pentru investiții imobiliare, soldul acestor credite fiind de 24,06 miliarde lei;
  • 163 007 debitori au contractat credite de consum cu garanții ipotecare, soldul fiind de 24,54 miliarde lei.

Menționăm că unele persoane au contractat credite din mai multe categorii.

Separat, sunt raportați 6 891 debitori ale căror credite imobiliare au fost cesionate în perioada 2012-2015, soldul acestor credite cesionate fiind de 2,19 miliarde lei.

După moneda de acordare a creditului

Cei mai mulți debitori au contractat credite imobiliare în valută (316 941, iar soldul acestor credite este de 53,89 miliarde de lei). Debitorii cu credite în franci elvețieni reprezintă 10,0 la sută din numărul debitorilor cu credite în valută, soldul acestor împrumuturi fiind de 7,32 miliarde de lei.

După valoarea creditului

Majoritatea semnificativă a debitorilor au contractat credite cu valori sub 150 000 euro (99,05 la sută, respectiv 469 910 debitori). Persoanele care au contractat credite de peste 150 000 euro au în prezent o disciplină la plată semnificativ mai redusă decât cei care s-au îndatorat pentru sume mai mici (rata creditelor neperformante în primul caz este de 27,74 la sută față de 4,16 la sută în cel de-al doilea caz).

Capacitatea persoanelor de a-și rambursa creditul

Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este de 2,64 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante corespunzătoare tuturor creditelor cu garanție imobiliară acordate populației este de 6,69 la sută. Cele mai mari probleme în onorarea serviciului datoriei îl au persoanele care au contractat credite de consum garantate cu un imobil (rata creditelor neperformante fiind în acest caz de 12,43 la sută).

Numărul debitorilor cu restanțe între 30 și 90 de zile având credite imobiliare este de 13 443, în timp ce numărul debitorilor cu asemenea credite având restanțe mai mari de 91 de zile este de 17 572. Distribuția debitorilor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor imobiliare este următoarea:

  • numărul debitorilor cu restanțe având credite ipotecare: 3 099 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 2 912 cu restanțe peste 91 de zile;
  • numărul debitorilor cu restanțe având alte credite pentru investiții imobiliare: 2 254 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 4 446 cu restanțe peste 91 de zile;
  • numărul debitorilor cu restanțe având alte credite cu garanții imobiliare: 8 548 cu restanțe între 30 și 90 de zile, respectiv 10 928 cu restanțe peste 91 de zile.

Programul ”Prima Casă”

Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental ”Prima Casă” reprezintă 159 106, respectiv 91,4 la sută din totalul debitorilor cu credite ipotecare. Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută.

După veniturile debitorilor

Cei mai mulți debitori persoane fizice care au contractat credite imobiliare au venituri sub cel mediu pe economie sau nu au venituri salariale (65,1 la sută din total debitori cu credite imobiliare). Soldul creditelor acordate acestor persoane este de 47,58 miliarde lei. Dintre cei care au venituri salariale, cele mai mari dificultăți în rambursarea creditelor le au debitorii cu salarii sub salariul mediu pe economie (rata creditelor neperformante în acest caz este de 7,10 la sută, în timp ce rata creditelor neperformante aferentă acelora cu salarii peste cel mediu pe economie este de 1,79 la sută).

După gradul de îndatorare

Numărul debitorilor având credite ipotecare și alte credite pentru investiții imobiliare și al căror grad de îndatorare este de peste 65 la sută din venituri este de 44 936, din care:

  • cei care au garantat cu o clădire rezidențială sunt în număr de 43 251;
  • cei care au garantat cu un teren sunt în număr de 1 685.

Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare peste 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 5,15 la sută. Rata creditelor neperformante pentru debitorii cu grad de îndatorare sub 65 la sută și care și-au garantat împrumuturile cu clădiri rezidențiale este de 1,0 la sută.

După tipul de colateral imobiliar

Cei mai mulți debitori cu credite imobiliare au garantat cu o clădire rezidențială (96 la sută din total debitorilor cu credite imobiliare). Numărul debitorilor care au garantat împrumuturile cu terenuri este de 4 la sută, respectiv 15 425 dintr-un total de 474 420 persoane cu credite imobiliare. Cei care au garantat creditul cu un imobil rezidențial își onorează semnificativ mai bine serviciul datoriei la bănci față de cei care au garantat cu terenuri (rata creditelor neperformante în primul caz este de 4,74 la sută, în timp ce rata în cel de-al doilea caz este de 29,33 la sută).

După numărul executărilor silite

Conform raportărilor băncilor, acestea aveau active preluate în patrimoniul propriu în urma executărilor silite de 316 case/apartamente (în valoare de 162,8 milioane lei) și 259 terenuri (în valoare de 118,9 milioane lei). Valoarea creditelor garantate cu case/apartamente aflate în curs de executare silită este de 2,7 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 515 096 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 5 230 case/apartamente). Valoarea creditelor garantate cu terenuri aflate în curs de executare silită este de 1,46 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 459 208 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 3 177 terenuri).

Sursa: BNR.ro

Arta

140 de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi – evenimente aniversare

Constantin Brâncuşi
foto ICR.ro

Institutul Cultural Român de la Paris deschide seria evenimentelor ce îl sărbătoresc pe sculptorul român Constantin Brâncuşi în anul 2016. Chiar în 19 februarie, ziua de naştere, acum 140 de ani, a marelui sculptor Brâncuşi, Institutul Cultural Român de la Paris organizează proiecţia filmului documentar Brâncuşi de Cornel Mihalache.

Constantin Brâncuşi s-a născut în România în anul 1876, într-un mic sat oltenesc de la picioarele Carpaţilor, în sânul unei lumi rurale şi arhaice. Foarte tânăr, el părăseşte satul natal şi, în 1894, intră la Şcoala de arte şi meserii din Craiova, unde este admis anul următorul la atelierul de sculptură, iar apoi în cadrul celui de sculptură în lemn. În 1898, el intră la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1904, el traversează o parte din Europa pentru a ajunge la Munchen, unde se opreşte puţin timp la Kunstakademie, înainte de a sosi la Paris, în data de 14 iulie.

Odată cu sosirea sa la Paris, el îşi urmăreşte formarea la Ecole de Beaux-arts în cadrul atelierului unui sculptor academic recunoscut: Antonin Mercié. În perioada 1906-1907, absolvent al artelor frumoase, acesta expune la Salonul de Toamnă. Auguste Rodin, preşedintele juriului, remarcă munca lui Brâncuşi şi îi propune să devină practician în cadrul atelierului său. În acea perioadă, Rodin se bucura de o recunoaştere internaţională şi pentru el lucrau în jur de 50 de asistenţi.

O lună în atelierului lui Rodin îi ajunge lui Brâncuşi pentru estima că „nu creşte nimic la umbra marilor copaci”. Urmează o perioadă dificilă pentru a-şi defini propriul statut de artist: „aceştia au fost anii cei mai duri, anii de cercetare, anii în care trebuia să-mi găsesc propria cale”.

Dacă Rodin căuta să se impună haosului material, pentru Brâncuşi, „însăşi textura materiei este cea care comandă tema şi forma, care trebuie amândouă să pornească din materie şi nu să fie impusă din exterior”.

Este o diferenţă esenţială între cei doi, Brâncuşi neprezentându-se ca un creator, ci ca un intercesor, capabil să reveleze în materialul pe care-l foloseşte „esenţa cosmică a materiei”. În alegerea sa prealabilă a blocului de piatră sau lemn, Brâncuşi percepe în avans, în specificitatea materialului, prezenţa sculpturii.

După ce a descoperit temele majore ale operei sale între 1909 şi 1925 (Sărutul, Pasărea măiastră, Coloana Infinitului, Cocoşul etc.), Brâncuşi nu face decât să le reia, neobosit, adesea cu infime variaţiuni.

În cadrul modernităţii pe cale să se realizeze, mişcările de avangardă au puţină influenţă asupra muncii sale. În realitatea, el nu întâlneşte cu adevărat un model în sculptura occidentală şi, precum mulţi artişti contemporani lui, se interesează de alte civilizaţii, din Asia şi Africa, prezentate în colecţiile muzeelor Guimet, Louvre sau muzeul etnografic de la Trocadero. Referirile la o artă arhaică îi permit să-şi extragă opera din stilurile proprii epocii sale şi să se înscrie într-o dimensiune universală.

Filmul se bazează pe un text real documentar, lucruri nu “spuse” de Brâncuşi, deci neatestate ştiinţific, ci scrise, notiţe rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor. Iar locurile de filmare sînt cele atinse de trecerea lui Brâncuşi, sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cîntat, biserica română din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier unde a spălat pahare să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54,  locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin  11, astăzi şantier,  cimitirele Pere Lachaise şi Montparnasse unde odihnesc prietenii lui, Muzeul Rodin şi mormîntul lui Rodin de la Meudon – cu replica sa la Philadelphia -, Centre Pompidou cu atelierul vechi (1977) şi macheta viitorului atelier care îşi aşteaptă inaugurarea în martie 1997. – Cornel Mihalache

 

Viziuni ale infinitului – eveniment dedicat sculptorului Constantin Brâncuși la Lisabona

 

Cu ocazia celebrării a 140 de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, ICR Lisabona va organiza vineri, 19 februarie 2016, ora 19.00, la sediul său din Rua do Barão 10, un eveniment omagial Constantin Brâncuși, constituit dintr-o prelegere și din proiecția a doua filme documentare. Prelegerea intitulată Viziuni ale infinitului este o prezentare realizată de echipa ICRL a principalelor etape de creație ale sculptorului, ce va fi însoțită de o ilustrare în powerpoint a ansamblului de la Târgu Jiu și a atelierului parizian. Cu aceeași ocazie vor fi proiectate două documentare artistice dedicate marelui sculptor român: Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit în regia lui Laurenţiu Damian, și Concert pentru Domnișoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi în regia lui Francisc Mráz. Ambele filme au subtitrări în engleză. Intrarea este liberă.

 

Constantin Brâncuşi. Coloana sau lecţia despre infinit de Laurenţiu Damian – 45`

Imaginea: Dănuţ Pădure, Mălin Muşatescu, Doru Segall

Comentariul: Sorana Gorjan

Premiul pentru film documentar – UCIN – 2002

Coproducţie: Ministerul Culturii si Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, CNC, Editura Video

În octombrie 1996, Coloana fără sfârșit a fost demontată. După patru ani de expertize tehnice, lucrările de restaurare au fost iniţiate in toamna anului 2000 şi finalizate la începutul iernii. Filmul surprinde acest proces probabil unic, în contextul mai larg al operei şi personalitaţii lui Constantin Brâncuşi. Este vorba nu doar despre valoarea de document a imaginilor, ci şi despre conlucrarea dintre perspectiva exegetică şi cea poetică.

 

Concert pentru Domnisoara Pogany, clarinet şi Brâncuşi de Francisc Mráz – 10`

Editura Video, premiul II la Festivalul Filmului de Artă București, Premiul III la Festivalul naţional de Documentar de Artă – 1997

Scurtmetrajul realizat în 1997 este un eseu vizual având ca motiv central faimoasa lucrare Domnişoara Pogany a inovatorului sculpturii secolului 20, Constantin Brâncuşi, născut la Hobiţa. Filmul regizorului Francisc Mraz combină imaginile artistice cu forţa expresivă aConcertului pentru clarinet şi orchestră a marelui compozitor Aurel Stroe (1932-2008), interpretat de către Aurelian Octav Popa.

140 de ani de la naşterea sculptorului român Constantin Brâncuşi, celebrați la Stockholm

ICR Stockholm
Skeppsbron 20
Ora 17.00
Intrarea liberă. Confirmări la rkis@rkis.se

Institutul Cultural Român din Stockholm organizează vineri, 19 februarie 2016, începând cu ora 17:00, la sediul instituţiei, o conferinţă dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi, urmată de proiecția filmului documentar despre viața şi opera artistului, în regia lui Cornel Mihalache. Având loc în contextul celebrării a 140 de ani de la naşterea marelui sculptor, evenimentul marchează, totodată, declararea ca sărbătoare națională a zilei de 19 februarie (data nașterii artistului).

Seara va începe cu o conferinţă dedicată vieţii şi operei brâncușiene, susținută de Mircea Iliescu, doctor în istoria artei la Universitatea din Stockholm. Prelegerea își propune să sublinieze rolul esenţial al creaţiei brâncușiene, reliefând, totodată, amprenta lăsată lumii întregi de demersul artistic al sculptorului român. Expunerea va căuta să evidenţieze, de asemenea, semnificaţia filozofică a relaţiei dintre operă şi spaţiul înconjurător, „raport prin care Constantin Brâncuşi s-a distins ca genial premergător al noilor direcţii ale sculpturii moderne” (Mircea Iliescu). Conferința va fi susținută în limba suedeză.

În continuarea programului, publicul va putea viziona filmul documentar Brâncuși, realizat de Cornel Mihalache în 1996. Documentarul urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, cum ar fi inaugurarea monumentelor de la Târgu Jiu în 1938 în lipsa artistului, renunțarea la cetățenia română pentru a o primi pe cea franceză în 1952, testamentul sculptorului din 1956. Filmul va fi proiectat cu subtitrare în engleză.

Mircea Iliescu este specialist şi doctor în istoria artei. Pe parcursul carierei sale acesta a fost redactor al revistei Amfiteatru, a lucrat ca specialist la Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti şi a fost, de asemenea, redactor principal al editurii Meridiane. În anul 1982 se stabileşte în Suedia, unde urmează cursurile de Istoria Artei din cadrul Universităţii din Stockholm. Mircea Iliescu devine ulterior asistent universitar şi apoi lector al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii din Stockholm. În anul 2001 îi este acordat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții. Mircea Iliescu a scris şi a susţinut mai multe conferinţe despre opera lui Constantin Brâncuşi atât în Suedia, cât şi România.

Conferință și proiecție dedicate lui Constantin Brâncuși, la Roma

Vineri, 19 februarie 2016, ora 18.00, la sediul Accademia di Romania va avea loc conferința „Brâncuși – între contemporanii săi și posteritatea operei”  susținută de prof. Grigore Arbore-Popescu, urmată de proiecția filmului documentar „Brancusi” de Cornel Mihalache (1996).

Grigore Arbore Popescu ocupă, din 1995, funcția de director tehnologic al Centrului Național al Cercetării din Italia în cadrul Institutului de Studii Marine din Veneția.  Este absolvent de Istorie Antică și Arheologie (Universitatea din București, 1965), Istoria și Teoria Artei (Institutul Universitar de Arte Plastice, București, 1970). A obținut doctoratul în Istoria Artei (diploma de perfecționare) cu Magna cum laudae la Scuola Normale Superiore din Pisa (1975) și la Universitatea din București (1980). Între 1991-1995 a fost expert al Centrului National al Cercetarii din Italia pentru activitatea de programare si de coordonare în vederea consolidării raporturilor de colaborare – științifică și tehnologica – cu țările Europei Centrale și de Est.

„Brâncuși 140″: aniversare la The Wild Horses of Sable Island Gallery, New York

Institutul Cultural Român din New York (RCINY), în parteneriat cu The Wild Horses of Sable Island Gallery și cu RA Entertainment, celebrrează împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița-Peștișani, Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), figură majoră a artei secolului XX, a cărui operă, prin originalitatea viziunii, a influențat decisiv evoluția sculpturii moderne.

Ziua de naștere a marelui sculptor a fost recent declarată, printr-o lege promulgată de Președintele României, sărbătoare națională. Ca urmare, anul acesta este pentru prima dată când se sărbătorește oficial.

Sub titlul „BRÂNCUȘI 140″, evenimentul va fi găzduit de The Wild Horses of Sable Island Gallery (64 Grand Street, New York, NY 10013), vineri, 19 februarie 2016, între orele 18.00 și 20.00.

La confluența artelor vizuale, literaturii și cinematografiei, această celebrare specială va conține trei părți:

• Vernisajul expoziției de fotografie* a lui Roberto Dutesco (www.dutescoart.com). Născut în România, cetățean canadian și stabilit la NewYork, Roberto Dutesco este un artist plurivalent: fotograf, poet și cineast. El a devenit cunoscut pe plan internațional prin proiectele sale artistice cu caii sălbatici de pe Sable Island, de unde și numele galeriei sale. Acești cai sunt protagoniștii unei adevărate “odisei fotografice”, începută în 1994 și desfășurată de-a lungul a peste 20 de ani, precum și ai multi-premiatului film documentar de lung-metraj Pe urmele cailor sălbatici (o producție CBC/Arcadia, 2007). Dincolo de această temă centrală a artei sale, Dutesco a dedicat un alt proiect major Coloanei infinite a lui Brâncuși – componentă a ansamblului sculptural de la Târgu Jiu. În data de 6 iulie 2005, artistul a fotografiat în continuu, timp de 24 de ore, monumentala coloană, văzută în diverse ipostaze, adesea în raccourci-uri foarte puternice, care îi accentuează volumetria geometrică. Rezultatul acestei experiențe personale unice, un adevărat “performance”, este o serie de 250 de fotografii alb-negru, dintre care multe vor fi pe simezele actualei expoziții.

• Expoziție de carte*, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York, dedicate operei și personalității lui Brâncuși, incluzând monografii și studii critice, în engleză, română și franceză, semnate, între alții, de Sidney Geist, Athena Tacha Spear, Marielle Tabart, Carmen Gimenez, Matthew Gale, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Petre Oprea, Catalina Bogdan-Mateescu, A. Petringenaru, Cristian-Robert Velescu, Vasile G. Paleolog, Ștefan Georgescu-Gorjan, D. Bara. Acestora li se va adăga propriul album de fotografii cu operele lui Brâncuși, publicat de Roberto Dutesco în semn de omagiu adus sculptorului.

• Proiecția filmului documentar “Brâncuși” (1996, 77 min.), realizat de regizorul Cornel Mihalache.

*Cele două expoziții vor rămâne deschise până în data de 21 februarie 2016.

*** Brâncuși în marile muzee americane:

Philadelphia Museum of Art

www.philamuseum.org Museum of Modern Art (MoMA) – New York

www.moma.org The Metropolitan Museum of Art – New York

www.metmuseum.org The Solomon R. Guggenheim Museum – New York

www.guggenheim.org The Art Institute of Chicago

www.artic.edu The National Gallery of Art – Washington, D.C.

www.nga.gov Harvard Art Museums (The Fogg Art Museum, the Busch-Reisinger Museum and the Arthur M. Sackler Museum) – Cambridge, MA

www.harvardartmuseums.org Yale University Art Gallery – New Haven, CT

artgallery.yale.edu

Eveniment aniversar Constantin Brâncuşi la Praga

Ambasada României în Republica Cehă şi Institutul Cultural Român de la Praga organizează, în ziua de 19 februarie 2016, un eveniment aniversar dedicat lui Constantin Brâncuși, pionier al modernismului și unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX.

Născut în 1876 la Hobiţa, judeţul Gorj, Brâncuşi a început să sculpteze în lemn încă din copilărie. Sculptura lui se remarcă prin eleganță vizuală, combinând stilul ornamental de inspiraţie folclorică și caracterul direct de sculptură țărănească cu stilul sofisticat şi rafinat al avangardei pariziene, ce poate fi identificat în lucrările sale de la maturitate.

Programul evenimentului cuprinde proiecţia filmului documentar Brâncuși, realizat de Cornel Mihalache – care urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului român, folosindu-se chiar de amintirile sale atestate prin fotografii, notiţe sau locuri care si-au pus amprenta asupra sa sau pe care, dimpotrivă, el le-a atins – şi spectacolul creativ al scenografei Mariana Pachis, care va realiza desen în nisip inspirate din creaţia brâncuşiană, proiectate pe ecran cinematografic.

La finalul serii invitaţilor le va fi servit un cocktail, în cadrul unei recepţii diplomatice.

Accesul la eveniment se face exclusiv pe bază de invitație.

Tari, Tehnologie

“Casa Poporului” poate fi vizitata online cu ajutorul Google

Palatul Parlamentului onlineGoogle Romania a lansat o platforma online prin ïntermediul careia vizitatorii pot face turul virtual al salilor Palatului Parlamentului cunoscut sub numele de “Casa Poporului” si al Muzeului Palatului Parlamentului.

Platforma poate fi accesata aici.

“Casa Poporului” detine doua recorduri potrivit World Records Academy:
1. cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață/the Largest administrative building (for civilian use*) (detalii aici)
2. cea mai scumpă clădire administrativă din lume/the world’s Most Expensive Administrative building (detalii aici).

Curiozitatea se trateaza cu informatie

unitatile de masura
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.