1. Dioxid de carbon ingropat la aproximativ 100 mile sub pamant
2. Caldura la peste 2200 de grade Fahrenheit.
3. Presiune de 725000 de kg pe centimetul patrat
4. Scos repede la suprafata pamantului pentru racire

Daca procesul pare prea complicat, atunci putem apela la un producator de diamante sintetice. In zilele noastre exista doua modalitati de a produce diamante in laborator.

Prima metoda este cunoscuta sub denumirea High pressure, high temperature (HPHT – presiune mare, temperatura mare). Metoda alternativa este supunerea grafitului la o presiune intensa si o temperatura foarte mare, metoda dealtfel foarte apropiata de cea originala, in care iau nastere diamantele. Menghine supun materialul la presiune, micile pietre fiind produse doar in cateva zile. Aceste diamante nu sunt insa intru totul naturale intrucat mai au in compozitie o solutie metalica cu care este tratat grafitul inainte de a intra in procedura de transformare in diamant.

Cea de-a doua metoda de producere a diamantelor, cunoscuta si sub denumirea de -depunere de vapori chimici, nu apeleaza la fenomenul de presiune creand astfel diamante mult mai perfecte decat cele naturale. Producatorii plaseaza o bucata de diamant intr-o camera de depresurizare, unde introduc gaze naturale incalzind atmosfera prin microunde. In timp ce gazul se incalzeste ajungand la temperature de 2000 de grade, atomii de carbon se pulverizeaza in camera lipindu-se de pereti. Avem astfel un strat de diamante nou create!

In timp de De Beers nu sunt incantati de aparitia concurentei, producatori de diamante prin metoda computerizata sunt incantati de noile proceduri: “la temperaturi care ar topi placutele de silicon, diamantele sintetice raman tari ca piatra!”

Plantele cu flori au evoluat acum 100 de milioane de ani. Intrucat climatul planetei s-a modificat, unele plante au dezvoltat o strategie pentru fiecare anotimp, retragandu-se in pamant pe timpul iernii pentru a inmuguri primavara. Aceste plante nu vor inflori pana ce nu vor simti ca iarna a luat sfarsit. Cercetatorii au descoperit cum isi dau seama florile ca iarna a trecut si primavera si-a intrat in drepturi.

Frigul este cheia

Plantele nu infloresc toamna intrucat genele le sugereaza sa nu o faca. Totusi, cand vine iarna, genele plantelor ingheata si lumina le indeamna sa infloreasca.

“Toamna, florile se supun unei gene foarte repressive cand vine vorba de inflorire”, arata cercetatorul Richard Amasino de la Universitatea din Wisconsin-Madison. “ Am descoperit ca in timpul iernii, expunerea prelungita la rece inactiveaza acea gena. O data represiunea indepartata, poate avea loc inflorirea.”

Precizia este un secret

Inflorirea inainte de echinoctiu ar putea fi fatala. Imagineaza-ti care ar fi disperarea unei narcise daca ar inflori in februarie. .. Precizia este secretul!

Florile nu trebuie sa aibe numai un fel de termometru natural atasat care sa masoare temperatura exterioara, acestea trebuie sa tina seama si de numarul lunilor de iarna.

Aceasta numarare a lunilor iernii nu tine numai de lumea plantelor. Precum plantele, insectele trebuie la radul lor sa masoare si sa numere zilele reci, pentru a nu iesi prea devreme din amorteala. Echipa de cercetatori condusa de Amasino lucreaza pentru a afla cum numara plantele zilele reci.

Cercetarea ar putea fi candva folosita pentru a tine plantele din gradini sub control. Descoperirea ar fi foarte importanta din punct de vedere al agriculturii, exsitand multe culturi – de varza, sfecla – pe care nu ne dorim sa le vedem inflorite.

Ceas cu 24 de ore

In anul 1920 cercetatorii au incercat sa creasca plante la lumina artificiala. Experimentele au aratat ca plantele infloreau numai dupa ce detectau ca a trecut perioada corecta de ”zi lumina”, simt supranumit si raspuns fotoperiodic.

Cercetatorii de la centrul de cercetare Scripps Research Institute au studiat ceasurile interne ale plantelor, soarecilor si licuricilor.

Precum oamenii, plantele detin un ceas circadian in genele si celulele lor, ceas care opereaza pe baza unui program de 24 de ore.

Intelegerea aprofundata a ritmului circadian la plante ar putea rezolva diverse probleme ale organismelor vii: insomnia, ceas biologic inversat, etc.