Brigitte Bardot, un simbol al secolului XX
Actrița și cântăreața franceză Brigitte Bardot, una dintre cele mai emblematice figuri ale cinematografiei europene din anii ’60 și o militantă ferventă pentru drepturile animalelor, a murit, a anunțat Fundația Brigitte Bardot, citată de AFP. Decesul a avut loc la reședința sa din Saint-Tropez, în sudul Franței. Nu a fost precizată data exactă, însă fundația a transmis că vestea a fost primită „cu imensă tristețe”.
„Fundația Brigitte Bardot anunță cu imensă tristețe decesul fondatoarei și președintei sale, doamna Brigitte Bardot, actriță și cântăreață cunoscută pe plan mondial, care a ales să-și abandoneze cariera prestigioasă pentru a-și dedica viața și energia apărării animalelor”, se arată în comunicatul oficial.
O carieră care a definit o epocă
Brigitte Bardot a marcat profund cinematografia franceză și internațională, jucând în aproximativ 50 de filme și devenind un adevărat sex-simbol al anilor ’60. Farmecul său nonconformist, libertatea de expresie și naturalețea au transformat-o într-o icoană culturală, dincolo de granițele Franței.
Ultimul său film a apărut în 1973, moment după care Bardot a luat o decizie radicală: a părăsit definitiv platourile de filmare pentru a-și dedica viața militanței pentru drepturile animalelor.
Activismul, a doua viață a lui „BB”
După retragerea din cinematografie, Brigitte Bardot a devenit una dintre cele mai cunoscute voci internaționale în lupta pentru protecția animalelor. A fondat Fundația Brigitte Bardot, implicându-se activ în campanii împotriva cruzimii față de animale, vânătorii și practicilor considerate inumane.
În ultimii ani, Bardot a fost și o figură controversată, prin luările de poziție politice legate de imigrație, feminism sau identitatea Franței, unele declarații atrăgând acuzații de rasism. În cartea sa „Mon BBcédaire”, publicată în octombrie, scria: „Libertatea înseamnă să fii tu însuți, chiar și când asta deranjează”, descriind Franța ca fiind „ternă, tristă, supusă, bolnavă, vulgară”.
Legătura specială cu România
Relația lui Brigitte Bardot cu România a fost strâns legată de apărarea câinilor maidanezi, în contextul controversatelor campanii de eutanasiere. Actrița a venit de două ori la București, unde s-a întâlnit cu primarul de atunci, Traian Băsescu, pledând pentru programe de sterilizare în locul uciderii animalelor.
Ulterior, Bardot a criticat dur autoritățile române, mai ales după adoptarea, în 2013, a unei legi care permitea eutanasierea câinilor neadoptați din adăposturi. Declarațiile sale au fost extrem de tranșante, acuzând o politică „dictatorială” și comparând situația cu perioada comunistă. De asemenea, a adresat scrisori deschise autorităților române și instituțiilor europene, cerând transparență privind fondurile destinate protecției animalelor.
Moștenirea unei figuri irepetabile
Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire complexă: legendă a filmului, simbol al libertății feminine, dar și activist neobosit, adesea incomod, care nu a ezitat să spună ceea ce gândea. Iubită, contestată, admirată sau criticată, Bardot a rămas până la final fidelă propriilor convingeri.
Moartea sa închide un capitol important din istoria culturii franceze și europene, dar numele Brigitte Bardot va continua să fie asociat atât cu strălucirea marelui ecran, cât și cu lupta pentru cei fără voce.
