In 19 februarie 2017 se implinesc 141 de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Cu aceasta ocazie Institutul Cultural Român din New York (ICRNY) a organizat “BRÂNCUȘI: VIZIONARUL”, un eveniment special, dedicat sulptorului român Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița-Peștișani, jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), cel care, prin viziunea sa originală și unică și prin tehnicile sale inovatoare, a redefinit forma și semnificația sculpturii secolului XX. Opera sa a avut o influență decisivă atât asupra contemporanilor săi, cât și asupra viitoarelor generații de artiști.

Lucrări de Constantin Brâncuși în marile muzee americane:

Philadelphia Museum of Art

www.philamuseum.org

Museum of Modern Art (MoMA) – New York

www.moma.org

The Solomon R. Guggenheim Museum – New York

www.guggenheim.org

The Metropolitan Museum of Art – New York 

www.metmuseum.org

The Art Institute of Chicago

www.artic.edu

The National Gallery of Art – Washington, D.C.

www.nga.gov

Seattle Art Museum

http://www.seattleartmuseum.org/

Harvard Art Museums (The Fogg Art Museum, the Busch-Reisinger Museum and the

Arthur M. Sackler Museum) – Cambridge, MA

www.harvardartmuseums.org

Yale University Art Gallery – New Haven, CT 

artgallery.yale.edu

Kykuit, The Rockefeller Estate – Sleepy Hollow, NY

www.rockefellercenter.com

Save

Pentru a celebra familia Strauss si operele reprezentatilor acestei familii autoritatile vieneze au realizat un muzeu chiar in locuinta familiei.

Johann Strauss (1825-1899), numit de către familie şi prieteni ”Schani”, tatăl său, care purta acelaşi nume, şi fraţii săi Josef şi Eduard au cucerit lumea cu muzica lor. Opera lor, care însumează mai mult de 1500 de lucrări reprezintă şi astăzi muzica vieneză mai mult decât oricare altele, de la ”Liliacul” până la ”Marşul lui Radetzky” şi la ”Dunărea Albastră”.

Ion Besoiu s-a născut la 11 martie 1931, la Sibiu, şi a absolvit Academia de Teatru si Muzica din Sibiu. A debutat în 1950, dar consacrarea a venit abia după turnarea filmului ”Toate pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii ca Ilarion Ciobanu şi Jean Constantin. Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului “Radu Stanca”, din Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat la Teatrul “Lucia Sturza Bulandra” şi a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Printre cele mai cunoscute roluri ale sale în teatru sunt: Cloşca, în “Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în “Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în “Hamlet” (1985), Oronte, în “Mizantropul” (1989), Corifeu, în “Antigona” (1993), Ferapont, în “Trei surori” (1995), Senecus, în “Caligula” (1996), şi Muhoianov Ivan Matveevici, în “Oblomov” (2003). Iubea publicul şi se simţea iubit în sala de teatru.

Ion Besoiu a avut si o activitate cinematografică impresionantă, 80 de filme. Câteva dintre producţiile în care a jucat: “Furtuna”, “Neamul Şoimărestilor”, “Haiducii”, “Răscoala”, “Mihai Viteazul”, “Ciprian Porumbescu”, “Păcală”, “Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, “Ultima noapte de dragoste”, “Lumini şi umbre”, dar şi ”Bucureşti, non stop”.

”Mulţumesc poporului meu care m-a apreciat şi m-a urmărit de-a lungul atâtor ani”, declara anul trecut Ion Besoiu, la împlinirea vârstei de 85 de ani.

VIDEO Ion Besoiu în “Toate panzele sus”:

Video Ion Besoiu impreuna cu Octavian Cotescu in “Tristetea vanzatorului de sticle goale”:

Cunoscutul muzician român Marin Petrache Pechea a murit duminica, 9 octombrie 2016, la vârsta de 71 de ani.

Marin Petrache Pechea s-a născut la Bucureşti pe 25 noiembrie 1944. Absolvent al Şcolii de Muzică şi a Conservatorului de Muzică din Iaşi, secţia clarinet, Marin Petrache Pechea a fost fondatorul Grupului Cromatic.

Printre piesele cunoscute ale lui Marin Petrache Pechea sunt “Fata fără nume”, “Drumu-i drum”, “Amurg”, “Culori ritmice” .

VIDEO Marin Petrache Pechea la TVR2 in emisiunea “Autostrada Muzicala”:

VIDEO: Marin Petrache Pechea la TVR1 in emisiunea “Odata in viata”

„Familia mea nu a avut absolut nimic în comun cu muzica. Tatăl meu era şlefuitor de briliante, iar mama mea era evreică. Probabil că de la tata, fiind ţigan, am moştenit treaba cu muzica, deşi el nu era de acord să cânt şi-mi spărgea toate instrumentele muzicale. El mi le spărgea şi mama îmi lua altele. De la mama am moştenit talentul în afaceri. Am făcut un liceu de muzică, am intrat la Conservator… şi am ajuns saxofonist. Înainte spuneam că sunt băiatul lui Petrică Argintaru – pentru că aşa îl chema pe tata şi, mai târziu, a început el să spună „sunt tatăl lui Marin Petrache Pechea”. Părinţii mei au fost deportaţi în Transnistria… în fine, e un roman întreg viaţa mea, viaţa lor. Cert e că, după au scăpat, au poposit în satul Pechea de lângă Galaţi şi de acolo mi se trage şi numele. Eu port numele acelui faimos sat şi satul acela poartă numele acelui faimos saxofonist”, declara Marin Petrache Pechea în cadrul unui interviu acordat în urmă cu mai mulţi ani.

Mai multe date in biografia lui Marin Petrache Pechea aici