Category Archives: Arta

Arta

Actrita Stela Popescu a murit

Stela Popescu
Stela Popescu; foto cinemagia.ro

Actriţa Stela Popescu, în vârstă de 82 de ani, a murit joi, 23 noiembrie 2017.

 

Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, în Orhei, Basarabia, într-o familie de învăţători. În 1940, după invadarea Basarabiei de către armata rusă, tatăl ei, considerat ”intelectual“, deci ”duşman de clasă“, a fost deportat în Siberia, iar mama, împreună cu fiica, s-au refugiat la Braşov.

În 1953, Stela Popescu a susţinut examenul de admitere la facultate şi a fost repartizată la Facultatea de Limba Rusă ”Maxim Gorki“, la care a renunţat după un an şi jumătate, când a intrat în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel a continuat să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, a fost repartizată la Teatrul din Braşov, unde a susţinut şi 400 de spectacole pe an.

Din 1963, a jucat la teatrul de Revistă „Constantin Tănase“ din Bucureşti, apoi s-a angajat la Teatrul de Comedie. Tot din 1963 a început lunga colaborare cu Radiodifuziunea Română, urmată, mai târziu, de cea cu Televiziunea Română.

Pe 7 februarie 2004, a primit din partea şefului statului Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – Arta Spectacolului, ”în semn de apreciere a întregii activităţui şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului“.

Pe 10 septembrie 2013, regele Mihai I i-a conferit, prin fiica sa, principesa Margareta, decoraţia ”Nihil Sine Deo“. Pe 1 iunie 2017, a primit diploma de Cetăţean de Onoare al Braşovului, oraş în care a făcut şcoala şi facultatea şi a jucat în 400 de spectacole, ea declarând că ”dacă în piept ai o inimă ce tot arde, rămâi tânăr şi la 90 de ani”.

AGERPRES: VIDEO Interviu cu Stela Popescu:

 

 

Pe urmele copilului minune din Ardeal, Carl Filtsch

Carl Filtsch
foto icr.ro

Povestea unui pianist genial care, plecat din Sebeș, a cucerit Europa la mijlocul secolului al XIX-lea cu interpretările sale de excepție dar și cu compozițiile sale minunate pentru pian și orchestră, devenind elevul preferat al marelui Frédéric Chopin.

„Pe urmele copilului minune din Ardeal, Carl Filtsch” este un proiect important, dedicat promovării memoriei și creaţiei muzicale din Transilvania și prin aceasta, promovării culturii româno-germane.

Regizoarea, scenarista și producătoarea Brigitte Drodtloff a pregătit o prezentare a vieții lui Carl Filtsch, însoțită de imagini fotografice, un scurt film documentar și chiar o scenă filmică inspirată din viața acestuia. Doi soliști tineri au interpretat muzica lui Carl Fitsch la pian: Ștefan Pretuleac, un adolescent talentat în vârstă de 15 ani, din Craiova și un tânăr de excepție, Andrei Preda, în vârstă de 18 ani, din Iași. Acest spectacol a fost deja prezentat la München, pe data de 19 noiembrie 2016, în cadrul Zilelor Culturii Române, cu mare succes, fiind susținut de Cancelaria de Stat din Bavaria, de Organizația Sașilor din München și de Institutul Culturii și Istoriei din Europa de Sud, IKGS.

Carl Filtsch (28 mai 1830, Sebeș – 11 mai 1845, Veneția) a fost un talent muzical de excepție. În 1842, a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin la Paris și a interpretat pentru prima dată muzica acestuia în fața Reginei Victoria. Din păcate, boala i-a întrerupt turneele europene într-un moment când se bucura de un renume extraordinar. A murit la doar 15 ani, la Veneția, unde este înmormântat. De-abia de curând s-au găsit treisprezece compoziții, ceea ce se consideră astăzi întreaga operă a lui Carl Filtsch, operă care nu este, însă, suficient de promovată și de cunoscută.

Celebrarea anului Lipatti creează un context favorabil pentru a ne referi la tânărul compozitor de excepție, datorită atenției sporite acordate muzicii clasice, iar ICR susține, cu acest prilej, eforturile de promovare întreprinse de câțiva ani, deja, de regizoarea Brigitte Drodtloff.

Brigitte Drodtloff este de origine germană, a crescut în România, însă acum trăiește la München. A montat piese la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, iar pentru cel mai recent scurtmetraj al său, „Omul”, a primit numeroase nominalizări și premii internaționale, dintre care amintim: Moondance International Film Festival 2014, Boulder, Colorado/USA GAIA Award; REFLECTA – Rethink Your World Filmfestival 2014, Frankfurt/Germany; Best Fiction Award Rochester International Film Festival 2015, Rochester NY/USA Shoestring Award și Directors Award in Beverly Hills, California. În prezent, are în pregătire lansarea unui film artistic despre Carl Filtsch, în intenția creșterii notorietății naționale și internaționale a tânărului compozitor.

Ștefan Pretuleac este născut în 2001, la Craiova. Este elev la Liceul „Marin Sorescu”. A primit lecții de pian de la vârsta de 5 ani și a fost premiat la Concursul Internațional din Craiova, la Concursul Internațional „Carl Filtsch” din Sibiu și la Olimpiada Națională de Interpretare din România. Ștefan a dat numeroase concerte la München, Craiova și Veneția.

Andrei Preda este născut în 1998, la Roman. Din 2015 primește lecții de la Prof. Octavian Renea, la München. A obținut mai multe premii în România, printre care și la Concursul Internațional „George Enescu” de la București – Premiul I, dar și în străinătate, la Concursul Internațional „Ville de Gagny” de la Paris – premiul al II-lea.

Roger Moore a murit

Roger Moore in rolul "James Bond" ; foto Closer WeeklyActorul Roger Moore a murit la vârsta de 89 de ani potrivit unui anunt al familiei.

Roger Moore a interpretat rolul celebrului agent 007 în şapte filme din seria ”James Bond”, inclusiv în două dintre cele mai apreciate lungmetraje din această serie cinematografică – ”Live and Let Die” şi ”Spy Who Loved Me”.

”Roger a murit după o luptă scurtă dar curajoasă cu cancerul”, se afirmă în acel mesaj, publicat de copiii actorului.

”Îţi mulţimim, tată, pentru faptul că ai rămas tu însuţi, pentru faptul că ai fost atât de special pentru atât de mulţi oameni”, au adăugat copii starului britanic.

VIDEO: 7×007: Roger Moore alias James Bond

Filmografie Roger Moore (sursa Wikipedia):

2011 – Crăciunul la Castel – Edward, Duce de Castlebury
2002 – Boat Trip – Lloyd Faversham
2001 – Invisible enemy – Robert Ogilvie
1998 – The Secret KGB UFO Files
1997 – Spice World
1997 – The Saint
1996 – The Quest – Edgar Dobbs
1995 – The Man Who Wouldn’t Die – Thomas Grace
1992 – Bed and Breakfast – Adam
1990 – Fire, Ice and Dynamite – Sir George
1989 – Bullseye! – Garald Bradley-Smith/Sir John Bevistock
1985 – A View to a Kill – James Bond
1983 – Octopussy – James Bond
1981 – The Cannonball Run – Seymour Goldfarb, Jr.
1981 – For Your Eyes Only – James Bond
1980 – The Sea Wolves – Gavin Stewart kapitány
1980 – Sunday Lovers – Harry Lindon
1980 – North Sea Hijack – Ffolkes
1979 – Moonraker – James Bond
1979 – Escape to Athena – Otto Hecht
1978 – The Wild Geese – Lt.Shawn Fynn
1977 – The Spy Who Loved Me – James Bond
1976 – Sherlock Holmes in New York – Sherlock Holmes
1976 – Shout at the Devil – Sebastian Oldsmith
1976 – Gli esecutori – Ulysses
1975 – That Lucky Touch – Michael Scott
1974 – The Man With the Golden Gun – James Bond
1974 – Gold – Rod Slater
1973 – Live and Let Die – James Bond
1971 – The Persuaders! – Lord Brett Sinclair
1970 – The Man Who Haunted Himself – Harold Pelham
1966 – The Fiction Makers – Simon Templar
1962 – The Saint – Simon Templar, az Angyal
1961 – Gold of the Seven Saints– Shaun Garrett
1961 – The Sins of Rachel Cade – Paul Wilton
1959 – The Miracle – Michael Stuart
1957 – Ivanhoe – Sir Wilfred of Ivanhoe
1956 – Diane – Henri
1955 – The King’s Thief – Jack
1955 – Interrupted Melody – Cyril Lawrence
1954 – The Last Time I Saw Paris – Paul Lane
1953 – Robert Montgomery Presents – diplomat francez
1952 – Monkey Business
1951 – Too Young to Kiss
1951 – One Wild Oat
1950 – Father of the Bride
1949 – Paper Orchid
1949 – Trottie True – Stage Door Johnny
1948 – State of the Union
1946 – Picadilly Incident
1945 – Caesar és Cleopatra – soldat roman
1938 – Of Human Hearts Attendant

Lista Castigatorilor la Premiile Oscar 2017

Premiile OscarDuminica, 26 februarie 2017, Academia americana de film a prezentat castigatorii premiilor Oscar pentru 2017. Principalul premiat a fost filmul “La La Land”, cu 7 premii castigate.

Lista completa a câştigătorilor premiilor Oscar 2017:

Cel mai bun film: “Moonlight”

Cel mai bun actor: Casey Affleck (“Manchester by the Sea”)

Cea mai bună actriţă: Emma Stone (“La La Land”)

Cel mai bun regizor: Damien Chazelle (“La La Land”)

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Viola Davis (“Fences”)

Cel mai bun actor în rol secundar: Mahershala Ali (“Moonlight”)

Cel mai bun film într-o limbă străină: “The Salesman” (Iran)

Cel mai bun film de animaţie: “Zootopia”

Cel mai bun film documentar: “O.J.: Made in America”

Cel mai bun scurtmetraj: “Sing”

Cel mai bun scurtmetraj de animaţie: “Piper”

Cel mai bun scurtmetraj documentar: “The White Helmets”

Cea mai bună imagine: “La La Land”

Cel mai bun scenariu adaptat: Barry Jenkins şi Tarell Alvin McCraney (“Moonlight”)

Cel mai bun scenariu original: Kenneth Lonergan (“Manchester by the Sea”)

Cea mai bună coloană sonoră: “La La Land”

Cel mai bun cântec original: “City of Stars” – “La La Land”

Cel mai bun montaj de sunet: “Arrival”

Cel mai bun mixaj de sunet: “Hacksaw Ridge”

Cele mai bune efecte vizuale: “The Jungle Book”

Cel mai bun montaj: “Hacksaw Ridge”

Cele mai bune costume: “Fantastic Beasts and Where to Find Them”

Cel mai bun machiaj şi coafură: “Suicide Squad”

Cele mai bune decoruri: “La La Land”.

Dinu Lipatti – 100 de ani de la nastere

Dinu Lipatti Centenar
Dinu Lipatti; foto icr.ro

ICR New York aniversează Centenarul Lipatti printr-un concert omagial dedicat marelui pianist şi compozitor român, în interpretarea violonistei Irina Mureșanu și a pianistei Angela Drăghicescu, artiste de origine română stabilite în SUA. Organizat în colaborare cu Fundația ACCUMM, evenimentul va avea loc la sala de recital Weill de la Carnegie Hall, din New York, vineri, 3 martie 2017, orele 20. În cadrul acestui recital, vor fi interpretate, în premieră americană, Sonatina pentru vioară și pian și Nocturna pentru pian (dedicată Clarei Haskil), de Dinu Lipatti. De asemenea, publicul newyorkez va mai asculta: Patru arii în stil popular românesc; Sonata nr. 3 pentru vioară și pian, op. 25 „În stil popular românesc”, de George Enescu; „Dansuri populare românești”, de Béla Bartok.

Pianistul și compozitorul Dinu Lipatti (1917-1950) este considerat unul dintre marii artiști ai secolului XX. În ciuda prezenței sale meteorice în arta muzicală universală și românească, a strălucit la intensitate maximă într-o mare varietate de roluri: pianist, compozitor, profesor, critic. Arta pianistică lipattiană, păstrată prin înregistrări de valoare inestimabilă, precum și activitatea sa muzicală polivalentă au ca sursă avantajul dublei sale vocații de pianist și compozitor, în care primează „înțelegerea textului în arhitectura sa componistică”, iar viziunea interpretativă se „cristalizează” și se definitivează „în contactul viu cu instrumentul” (Aurora Ienei și Dragoș Tănăsescu – Variante interpretative în viziunea lui Dinu Lipatti, articol în Caietul Simpozionului „D. Lipatti”, p.10). Mari muzicieni ca Yehudi Menuhin, Francis Poulenc, Arthur Honegger și Frank Martin au fost impresionați de talentul lui Dinu Lipatti.

Irina Mureșanu a fost apreciată de cotidianul „Boston Globe” ca fiind „nu doar un virtuoz, dar și un artist”. Violonista româncă a debutat fulminant pe scenele americane la celebra Carnegie’s Weill Recital Hall, atrăgându-și imediat simpatizanți și critici favorabile. De-a lungul carierei, Irina Mureșanu a concertat alături de Orchestra Suisse Romande din Geneva, Orchestra Metropolitană din Montreal, Filarmonica din Boston, Filarmonica din Miami și Filarmonica Transvaal din Pretoria, Africa de Sud, și a cântat pe cele mai importante scene din America de Nord, Europa și Asia. Irina Mureșanu este deținătoare a mai multor premii obținute la concursuri de specialitate de prestigiu, cum sunt Concursul Internațional de la Montreal și Concursul Internațional „Queen Elizabeth”. Este câștigătoarea Premiului Pro Musicis International și a Premiului Arthur Foote, acordat de Harvard Musical Association. Artista este și specialistă în muzica de cameră – este fondator și membru al Boston Trio, din 2002, cântă alături de Societatea de Muzică de Cameră din Andover și cea din Boston, participă la numeroase festivaluri internaționale de muzică de cameră. În prezent, este profesoară la Conservatorul din Boston.

Pianista Angela Drăghicescu a studiat la Universitatea de Muzică din Louisiana, cu marele pianist Michael Gurt, şi a apărut pe scene importante cum sunt Carnegie Hall, Benaroya Hall, Rudolfinium Auditorium, Mahidon Auditorium și Hindemith Institute. A mai concertat în Franţa, Ungaria şi Norvegia. În momentul de faţă, Angela Drăghicescu predă, ca lector, acompaniament și muzică de cameră la Universitatea Puget Sound din Seattle, fiind şi unul dintre acompaniatorii oficiali ai Concursului Internaţional „George Enescu”. Teza sa de doctorat, “Redescoperirea lui Nicolae Bretan: ghid pentru liedul românesc”, este primul manual de dicție românească în limba engleză, oferind străinilor posibilitatea de a se documenta cu privire la  liedul românesc.