La propunerea Institutului Astronomic al Academiei Romane, Uniunea Astronomica Internationala a hotarat ca numele a doi asteroizi sa poarte numele unor personalitati din Romania, anunta Agentia Spatiala Romana.

Noile nume de asteroizi sunt (10466) Marius-Ioan si (10707) Prunariu.

(10466) Marius-Ioan este un asteroid descoperit in 1981, pe 1 martie. Are un diametru de 2.6 km, semiaxa mare de 2.332 unitati astronomice (U.A.) [1] si o perioada de revolutie de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanta minima de Pamant de 1.13 U.A.

Marius-Ioan Piso este presedintele Agentiei Spatiale Romane si membru al Consiliului Consultativ al Academiei Internationale de Astronautica IAA (din 2006), reprezentant national in Comitetul Stiintific NATO (din 2004) si membru al bordului Grupului Consultativ pe Tehnologii Spatiale din cadrul Organizatiei pentru Cercetare si Tehnologie din NATO (din 2005), reprezentant al Romaniei la Agentia Spatiala Europeana (din 1998), printre altele.

Asteroidul (10707) Prunariu a fost descoperit in acelasi an (in 1981), pe 24 octombrie. Cu un diametru de 6.0 km si semiaxa mare de 2.431 U.A., acest asteroid face o rotatie in jurul Soarelui in 1385 de zile. Asteroidul poate ajunge la o distanta minima de Pamant de 0.87 U.A.

Numele asteroidului este acum legat de primul si singurul cosmonaut roman care, la varsta de 28 de ani, a zburat la bordul Soyuz 40 pana la complexul orbital Salyut 6 intr-o misiune cosmica ce a durat aproximativ 8 zile. Dumitru-Dorin Prunariu este presedinte onorific al Agentiei Spatiale Romane si vicepresedinte al Comitetului de Relatii Internationale al Agentiei Spatiale Europene (ESA).

Mai multe detalii aici.

Cel mai important fenomen astronomic al anului 2017, vizibil in Romania, va fi o eclipsa partiala de Luna. Fenomenul va putea fi urmarit pe 7 august 2017, anunta Observatorul Astronomic al Muzeului “Vasile Parvan” Barlad.

Alte fenomene astronomice ce pot fi vazute sau nu din Romania, in acest an, sunt:
– pe 12 ianuarie planeta Venus a fost la elongatie estica maxima (vizibil pe cerul de seara);
– eclipsa de Luna prin penumbra din 11 februarie (fenomen vizibil din Romania),
– eclipsa inelara de Soare din 26 februarie 2017 (fenomenul nu este vizibil din Romania),
– 20 martie – echinoctiul de primavara,
– 7 aprilie – planeta Jupiter la opozitie (vizibila toata noaptea),
– 15 iunie – planeta Saturn la opozitie – (vizibila toata noaptea),
– 21 iunie – solstitiul de vara,
– 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100),
– eclipsa totala de Soare din 21 august (fenomenul nu este vizibil din Romania),
– 22 septembrie – echinoctiul de toamna,
– 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120),
– 21 decembrie – solstitiul de iarna.

In materialul video de mai jos, echipa de editori The Atlantic schiteaza modul in care ar putea decurge prima misiune interstelara, pe baza raspunsurilor pe care antreprenorul rus Yuri Milner le-a oferit in cadrul unui interviu acordat publicatiei.

Este vorba despre proiectul de dezvoltare, lansat de Yuri Milner in colaborare cu Mark Zuckerberg, a unei sonde spatiale de marimea unui cip de computer care ar putea indeplini prima misiune interstelara.

Specialistii NASA aduc vești incredibile pentru întreaga omenire. Au descoperit forme de viață la suprafața unuia dintre sateliții celei mai mari planete din Sistemul Solar. Analizand noile imagini preluate de telescopul spațial Hubble astronomii NASA au confirmat existenţa unor nori de vapori de apă care erup de la suprafața Europei, unul dintre sateliții planetei Jupiter.

“Oceanul Europei este considerat unul dintre cele mai promițătoare locuri care ar putea adăposti viață din sistemul solar”, susține Geoff Yoder, administrator al Directoratului Științific al Misiunilor NASA de la Washington. “Acești nori de vapori, dacă există într-adevăr, ar putea să ne ofere o altă modalitate (mai facilă n.r.) de a aduna mostre din subsolul Europei”, a adăugat el, conform Realitatea.

În decembrie 2012, telescopul Hubble a detectat ceea ce păreau a fi nori din vapori de apă care se extindeau până la 200 de kilometri în spațiu, dinspre polul sud al Europei. Această informație, făcută publică în 2013, pare a fi confirmata de noile descoperiri.

Mai multe detalii in comunicatul oficial NASA aici