Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fizică din 2021 lui Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi „pentru contribuții inovatoare la înțelegerea sistemelor fizice complexe”.
Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann au primit împreună jumătate din suma acordată pentru Premiul Nobel pentru Fizică „pentru modelarea fizică a climatului Pământului, cuantificând variabilitatea și predicând în mod fiabil încălzirea globală”.
Giorgio Parisi a primit premiul „pentru descoperirea interacțiunii tulburărilor și fluctuațiilor din sistemele fizice de la scările atomice la cele planetare”.
Premiul Nobel pentru Medicină pentru anul 2021 a fost acordat cercetătorilor David Julius şi Ardem Patapoutian pentru “descoperirea receptorilor de temperatură şi atingere”.
Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuire și ne sprijină interacțiunea cu lumea din jurul nostru. În viața noastră de zi cu zi, luăm aceste senzații de la sine înțeles, dar cum se inițiază impulsurile nervoase astfel încât temperatura și presiunea să poată fi percepute?
Această întrebare a fost rezolvată de laureații Premiului Nobel din acest an.
David Julius a folosit capsaicina, un compus înțepător din ardei iute care induce o senzație de arsură, pentru a identifica un senzor în terminațiile nervoase ale pielii la care răspunde căldura.
Ardem Patapoutian a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o nouă clasă de senzori care răspund la stimulii mecanici din piele și organele interne.
Aceste descoperi au declansat activități intense de cercetare care au dus la o creștere rapidă in înțelegerea modului în care sistemul nostru nervos simte căldura, frigul și stimulii mecanici. Laureații au identificat verigi lipsă critice în înțelegerea noastră, a interacțiunii complexe între simțurile noastre și mediul înconjurător.
foto: https://www.nps.gov/Experţi de la Parcul Naţional White Sands, National Park Service, US Geological Survey, Universitatea Bournemouth, Universitatea din Arizona şi Universitatea Cornell au descoperit, în America de Nord, urme de paşi, considerate cele mai vechi amprente lăsate de om.
Cercetările realizate în Parcul Naţional White Sands din New Mexico au scos la iveala urme de paşi cu o vechime între 21.000 şi 23.000 de ani.
Amprentele au fost îngropate în straturile de sol din parcul naţional, oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey analizând seminţele încorporate în trasee pentru a calcula vârsta fosilelor. Cercetătorii au determinat că zecile de urme găsite aparţineau mai multor oameni, în majoritate copii şi adolescenţi.
Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, Disciplina Parazitologie și Boli parazitare, au descoperit o nouă specie de insectă, în județul Constanța. Noua specie a fost denumită Phlebotomus simonahalepae, în onoarea jucătoarei de tenis Simona Halep, care este născută la Constanța.
”Printre câteva sute de flebotomi colectați în zona Canaraua Fetii din județul Constanța, în cadrul studiului din 2018, am observat unul singur, total diferit. Mi-am dat seama atunci că este un exemplar aparte, dintr-un subgen care nu mai fusese semnalat la noi în țară. Au urmat apoi câteva investigații mai detaliate, iar în urma analizelor morfologice și genetice ne-am dat seama, împreună cu colaboratorii din Ankara, că avem de-a face cu o specie complet nouă pentru știință. Având la dispoziție un singur specimen, am decis la acea vreme să nu publicăm încă datele și să încercăm să mai colectăm câteva exemplare. Am continuat astfel colectările în aceeași zonă timp de încă două sezoane, în 2019 și în 2020. Fără rezultat, din păcate. Totuși, specimenul colectat de noi este fără dubiu un exemplar dintr-o specie necunoscută până la ora actuală și am decis într-un final să îl descriem ca un taxon nou”, a declarat cercetătorul științific Cristina Pop.
Flebotomii sunt insecte hematofage, cu răspândire pe toate continentele, dar mai abundente și mai diverse în zonele cu climat cald. Anumite specii sunt responsabile de transmiterea unor boli grave la om și animale, cum ar fi leishmanioza sau flebovirozele. În România, între anii 1910 și 1970, au fost semnalate opt specii de flebotomi.
Cercetările derulate în ultimii ani de specialiștii de la USAMV Cluj-Napoca au confirmat prezența a șase specii, plus această nouă specie pentru știință, care a fost denumită în onoarea Simonei Halep. Astfel, numărul total de specii noi pentru știință descrise de cercetătorii de la colectivul Disciplinei de Parazitologie și boli parazitare al USAMV Cluj-Napoca în ultimii ani a ajuns la 12.
Apple a lansat noua generație de smartphone – iPhone 13. Noile iPhone-uri vin cu procesorul A15, autonomie a bateriei cu până la 2,5 ore mai mare și culori noi.
Modelul cel mai mare, iPhone 13 Pro Max, are ecran de 6,7 inci.
Compania promite camere foto mai bune și baterii cu autonomie îmbunătățită, iar la capitolul 5G anunță că noile iPhone-uri vor putea fi utilizate în 60 de țări, cu 200 de operatori telecom. ‘ Prețurile pornesc de la 800 de euro pentru iPhone 13 mini și trec de 1.800 de euro pentru versiunea iPhone 13 Pro cu peste 1 TB.
Primii clienți își vor primi telefoanele pe 24 septembrie.
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fizică din 2021 lui Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi „pentru contribuții inovatoare la înțelegerea sistemelor fizice complexe”.
