Jacques Dubochet (Elvetia), Joachim Frank (USA) si Richard Henderson (Marea Britanie) au fost recompensati miercuri cu premiul Nobel pentru Chimie 2017, pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice, o metoda revolutionara de studiere a moleculelor, anunta AFP.

“Premiul din acest an recompenseaza o metoda admirabila de imagistica a moleculelor vietii”, a anuntat Goran Hansson, secretarul general al Academiei regale de stiinte, care decerneaza premiile Nobel.

Gratie acestei metode, “cercetatorii pot de acum sa produca (…) structuri tridimensionale ale biomoleculelor”, a aratat juriul Nobel.

Cercetătorii Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică pe 2017 pentru “contribuţia lor decisivă la realizarea detectorului LIGO şi în observarea valurilor gravitaţionale”, a anunţat Comitetul Nobel, reunit marţi, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

Distincţia va fi împărţită între cercetători. Fizicianul german Rainer Weiss va primi jumătate din premiu, în timp ce cealaltă jumătate le revine cercetătorilor americani Barry C. Barish şi Kip S Thorne, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Pe 14 septembrie 2015, undele gravitaţionale din univers au fost observate pentru prima dată. Undele, care au fost prevăzute de Albert Einstein acum 100 de ani, provin din coliziunea a două găuri negre. A fost nevoie de 1,3 miliarde de ani pentru ca valurile gravitaţionale să fie înregistrate de detectorul LIGO (Observator de Unde Gravitaţionale) din Statele Unite.

Clopotele Bisericii Negre vor rasuna marti, incepand cu ora 14.00, pentru a marca 475 de ani de la prima slujba evanghelica din Transilvania, care a avut loc la Biserica Neagra, in ziua de 3 octombrie 1542.

“Brasovul a fost primul oras din Transilvania in care Sfatul Orasului, condus la acea data de sasi, a adoptat Reforma religioasa dupa modelul de la Wittenberg, preluand si principiul propovaduirii cuvantului lui Dumnezeu in limba materna. “Carticica Reformei pentru Brasov si Tara Barsei”, redactata de umanistul si consilierul local Johannes Honterus (1498-1549) si tiparita la scurt timp dupa prima slujba evanghelica, in 1543, a stat la baza Reformei adoptate de toate orasele si satele sasesti”, se precizeaza intr-un comunicat transmis AGERPRES de Biserica Neagra.

“Descoperirile lamuresc cum plantele, animalele si oamenii isi adapteaza ritmul biologic astfel incat sa se sincronizeze cu revolutiile Pamantului”, a spus Comitetul reunit la Institutul Karolinska din Stockholm.

Laureatii au folosit muste de fructe pentru a izola o gena care controleaza ritmul biologic normal de zi cu zi si au aratat cum gena codifica o proteina care se acumuleaza in celula in timpul nopti si se degradeaza in timpul zilei.