Category Archives: Natura

Natura

Fructele şi Fauna pe timbrele poştale româneşti

veveritaSpre bucuria colecționarilor de timbre, Romfilatelia abordează o tematică preferată de aceştia şi introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Fructele şi Fauna”.

Cele 4 perechi de elemente selectate pentru tema emisiunii ilustrează armonios legătura dintre fructele şi animalele sălbatice.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei ilustrează o imagine îndrăgită de copii, părinţi şi bunici deopotrivă: veveriţa şi alunele.

Deşi animale singuratice, veveriţele, cunoscute în peste 300 de specii în întreaga lume, sunt întâlnite în cele mai diverse habitate, de la oraşele aglomerate şi grădinile oamenilor, la păduri şi câmpii. Este frecvent cunoscut un obicei al veveriţelor, acela de a face provizii, ascunzând vara, în locuri bine alese, ghindele, nucile, şi alunele ce vor constitui hrana pentru anotimpul rece.

Alunele au fost folosite încă din vechime atât ca alimente, cât şi ca leacuri, în timp ce alunul era considerat simbolul abundenţei şi al familiei, al păcii şi al bunăstării în lumea antică a romanilor şi grecilor.

Mistreţul şi ghindele sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.

Cunoscut şi sub numele de „Glican” (Transilvania), mistreţul se numără printre vieţuitoarele de temut din pădurile Carpaţilor, fiind un animal omnivor ce preferă hrana preponderent vegetală. Pădurile de foioase sunt preferate de mistreţ pentru că acestea îi oferă hrana de bază, ghindele şi jirul.

Ghindele, fructele stejarului, sunt consumate de o serie de animale, unele soiuri fiind comercializate şi consumate de către oameni în America Latină şi Maroc. Ele sunt de culoare verde – maronie, au gustul amar sau dulce şi sunt bogate în amidon. Ghindele contribue deasemenea la îmbunătăţirea solului, prin descompunerea lor participând la formarea humusului.

Pe timbrul cu valoare nominală de 8,10 lei sunt reprezentate, într-o imagine asociată, ursul şi fructele de pădure.

Ursul brun este considerat un animal prin excelenţă al plaiurilor româneşti, fiind o prezenţă constantă în folclorul şi mitologia ţării. În prezent, în România se găsesc în jur de 6.000 de exemplare. Ca hrană, preferă fructele de pădure, ghindele, mierea, dar şi animalele mici (furnici şi larve, râme), peştele, păsările sau şoarecii, atacând uneori şi animale domestice.

În fiecare an, munţii României se transformă în raiul rodurilor parfumate ce devin hrană atât pentru animale, cât şi pentru oamenii îndrăgostiţi de zmeură, mure, afine negre şi roşii, coacăze, măceşe şi cătină.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei este ilustrat un graur alături de un ciorchine de struguri.

Pasăre migratoare, considerată prezenţă frecventă în România unde vine primăvara şi pleacă toamna, graurul preferă deopotrivă câmpia şi pădurile, fiind atât prietenul cât şi inamicul agricultorilor. Deşi mare consumator de fructe, putând periclita rodul livezilor şi al podgoriilor, hrana sa preferată o constitue insectele, având astfel un rol important în reglarea înmulţirii insectelor dăunătoare.

“W.A. Mozart a deţinut timp de trei ani un graur şi a reprodus notele cântecului său în Concertul pentru Pian nr. 17.”

Viţa de vie este atestată pe teritoriul României încă din Antichitate, cultivarea viei demonstrând în fiecare an calitatea superioară a terenurilor. Strugurii se află în topul fructelor cultivate în ţara noastră, vinurile autohtone fiind apreciate în întreaga lume şi medaliate la competiţii şi expoziţii internaţionale.

Vegetaţia şi fauna consacră locul României în ansamblul patrimonial universal al naturii, nu doar prin banca de gene a miilor de specii de plante şi animale pe care le adăposteşte, ci şi prin tradiţiile, credinţele şi obiceiurile născute din relaţia oamenilor cu natura şi transmise de-a lungul secolelor generaţiilor viitoare.

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 300 exemplare şi este echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii şi plicul „prima zi” a emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate cu negru de la 001 la 300.

Emisiunea este machetată în coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, minicoală numerotată de 5 timbre

(4 timbre dantelate + 1 timbru nedantelat), bloc de 4 timbre (în album filatelic), 600 plicuri echipate cu timbrele emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi” şi un set de 4 cărţi maxime.

Începând cu ziua de vineri, 5 septembrie 2014, emisiunea de mărci poştale Fructele şi Fauna va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Peisaje din Islanda …de poveste

Da ….este vorba de Islanda.

islanda
foto: Copyright Sarah Martinet

Islanda este o ţară insulară din partea de nord a Europei, formată din insula principală şi restul insuliţelor periferice din Oceanul Atlantic.

 

islanda
Copyright Sarah Martinet

Islanda este cea mai mică ţară nordică după numărul de locuitorti şi penultima după suprafaţă, cu 103.000 km² şi aproximativ 313.000 de locuitori. Capitala Reykjavík este şi cel mai mare oraş.

Mai multe imagini senzationale aici:

http://www.sarah-martinet-photographe.fr/
http://500px.com/Sarah-Martinet
http://www.flickr.com/photos/sarah___/
http://20160.portfolio.artlimited.net/

Bastonul lui Mos Butmaloi – sfaturi practice pentru excursionisti

Niculae Butmaloi
Niculae Butmaloi; foto: mirceaordean. wordpress.com

Unul dintre cie mai cunoscuti oameni de munte din Bucegii anilor 1880-1930 este fara indoiala Niculae Butmaloi , si aceasta datorita calitatilor sale deosebite : prietenos , blind , clarvazator deschizatorul unor poteci turistice pe care le marcase din proprie initiativa ; apoi , meteorolog popular , gazda renumita , vinator destoinic , povestitor ca nimeni altul si calauza neintrecuta.

Publicistul N Bogdan l-a cunoscut personal pe Nicolae Butmaloi in anul 1925 . Pentru N.Bogdan , acesta este : prietenul Nicolae Butmaloi , cel mai vestit vinator si cunoscator al tuturor stincilor , colturilor , coltisoarelor de prin toate inaltimile si vaile invecinate care mergea mai intai inainte spre a observa pe unde se poate trece mai usor si apoi urmeaza drumul , pentru ca sa incheie cu generoase cuvinte: ,,Multamim din toata inima si raminem recunoscatori lui Butmaloi , deoarece fara ajutorul lui nu am fi putut vedea niste portiuni asa de splendide si niste locuri pe care piciorul turistului nu le calcase inca’’. Din registrul cabanei Pestera nu pot fi trecute cu vederea notatiile din 19 august 1927 ale profesorului universitar Dan Radulescu de la Cluj : cu Nicolae Butmaloi am luat primele masuratori masuri pentru a insemna provizoriu brina mare o Costilei , de la Valea Prigonului la Galbinari pentru a sluji drumetilor surprinsi de ceata.

Hestor Urechia , neintrecut indragostit de frumusetea Bucegilor , il caracteriza astfel: “Citeva dintre cele mai grele si primejdioase excursii- Valea Alba , Blidul Ursilor , Briul Mare al Costilei , Briul din Valea Priponului la Valea Malinului si aceasta vale , le-am facut sub calauzirea lui Nicolae Butmaloi care rezuma in fiinta lui tipul desavirsit al alpinistului: picioare de otel , minte agera , singe rece, necunostinta oboselii.”

In anul 1927 Mos Butmaloi scoate o carticica intitulata Calauza mica – citeva sfaturi practice pentru domnii excursionisti.

Domnilor excursionisti,

Excursia de unul singur nu-i buna , ca multe i se pot intimpla unui om , fie el cit de sanatos ; ori capata vreo ameteala , ori rataceste drumul si nenorocirea-i gata!

Daca pin-acum , tot nu v-ati incredintat de nevoia de-a porni totdeauna in excursie cu bastonul in mina, apoi de aceasta data nimeni nu mai poate cinti:in munti , mai la tot pasul intilniti ciini, ciini zdraveni ciobanesti. Afara insa de ciini , mai sint si oameni ciinosi, ,de cei care-ti cauta pricina din senin si care , numai cind te vad cu bastonul in mina , incep a schimba gindurile pacatoase ce nutreau.

Domnilor excursionisti , cind intilniti vre-un drumet , sau vre-un cioban , cautati sa va dati in vorba cu el , ca-i bine sa ai prieteni si prin munti nu numai la oros –uneori sunt mai bunicei din munti .

Mai departe cind se intimpla sa sara ciinii la grupul dumneavoastra , nu dati in el cu bolovani , cautati numai sa va aparati nu fiti haini la lovitura , ca sa nu va atrageti ura ciobanilor, caci pot multe prin munti , nu sunt asa oricum ,cum cred cei de la oras.

E bine sa plecati de la inceput linistiti si potoliti sa nu aveti nevoie sa faceti foc , sa-l stingeti bine la plecare si sa- l acoperiti cu pamint.

Daca , pe neasteptate se schimba vremea , e mai bine sa faceti cale-intoarsa.

Pentru orice intimplare cel mai bine este sa luati o calauza .

Mai sunt unii care nu pornesc la drum fara bauturi spirtoase si aceasta este o mare greseala .

Daca vreti sa simtiti viata din plin , luati drumul muntilor ! Pe-aici toate tot mai frumoase-ti par si dragostea-i mai dulce ! Si sus de tot unde abia zaresti ,- ca parca te furnica sa te uiti ,- sus de tot v-asteapta mosul sfatos si v-a scris acestea , ca sa va vada venind tot mai voiosi si mai fara bataie de cap , ca atita bucurie i-a mai ramas acum: SOSIREA EXCURSIONISTILOR.

Arthur deschide sezonul de uragane de la Atlantic

Uraganul Arthur
Imagine a uraganului Arthur; foto parade.condenast.com
Arthur deschide sezonul de uragane de la Atlantic facandu-si aparitia in zona de coastă a statului North Carolina, în sud-estul Statelor Unite, chiar de Ziua Naţională, pe 4 iulie.

Sezonul de uragane la Atlantic a început pe 1 iunie şi se încheie la 30 noiembrie.

Primul uragan al sezonului, Arthur, a devenit o “furtună post-tropicală” şi se află la aproximativ 80 de kilometri de Noua Scoţie (Canada), cu rafale de vânt care ating până la 100 de kilometri pe oră, a anunţat Centrul Naţional american al Uraganelor (NHC).

Câteva zeci de mii de locuinţe au fost lăsate fără energie electrică in regiunile prin care a trecut.

NHC avertizează că există riscul unor inundaţii, unei mări agitate şi că nivelul apei de ploaie poate atinge între cinci şi zece centimetri, izolat chiar 15 centimetri, în estul statului Maine, în nord-estul Statelor Unite, în vestul Noii Scoţii şi în zona coastă la nivelul New Brunswick.

Cel mai mare ştrand cu apă sărată din România

strand praidCel mai mare ştrand cu apă sărată din România, având o suprafaţă de aproximativ 5.200 de metri pătraţi, din care luciul de apă este de 1.942 de metri pătraţi, este la Praid, in judetul Harghita.

Ştrandul de la Praid a fost amenajat pe amplasamentul unui vechi ştrand, deteriorat şi închis de câţiva ani.

Ştrandul are două bazine pentru copii, pornind de la 60 de centimetri adâncime, care creşte treptat până la 90 de centimetri şi apoi până la adâncimea maximă de 1,20 metri.

Între bazinele destinate copiilor şi piscina mare, dotată cu un bar şi care are adâncimea de 1,60 metri – există o zonă de trecere de un metru, sub un pod, o zonă de interconectre a bazinelor. Este cel mai mare ansamblu de acest gen din Transilvania şi din România.

Zona de plajă acoperă o suprafaţă de 2.478 de metri pătraţi şi se întinde de-a lungul bazinelor, dar şi pe o terasă amplasată pe acoperişul unei clădiri care face parte din ansamblu. În prezent, au fost instalate 300 de şezlonguri care nu se plătesc separat.

În clădirea cu etaj funcţionează o linie de autoservire, bucătăria, un bar, o terasă-restaurant descoperită şi una acoperită, iar la parter se află un magazin de prezentare şi de desfacere a produselor proprii salinei, vestiarele, duşurile, toaletele, precum şi un punct de prim-ajutor, cu personal medical pregătit să acorde asistenţă celor care au nevoie.

Apa caldă menajeră şi pentru duşuri este produsă de instalaţii solare.

Costul unui bilet este de 25 de lei pe zi pentru adulţi şi de 15 lei pentru copii, ştrandul funcţionând zilnic, între orele 10.00 şi 20.00. Joia şi sâmbăta există şi program de seară, între orele 21.00 şi 23.00.