Natura
Ascensiunea pe vârful Everest (8.848 de metri) a durat aproape 12 ore, ultima tabără a alpinistului fiind la 8.300 de metri.
“A fost oribil de greu, foarte foarte frig. Am reuşit. Sunt bine, fac pozele de pe vârf şi cobor. De partea cealaltă a vârfului se văd expediţiile care urcă pe ruta sudică”, a transmis Horia Colibăşanu imediat ce a ajuns pe vârf.
Anuntul de pe Pagina de Facebook a alpinistului:
• Biologii au descoperit în Dobrogea o nouă specie de plantă, într-un proiect al Societății Ornitologice Române.
• Nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru știință.
• Trei ani de zile au durat analizele care să confirme descoperirea biologilor români.
• Biologii care au găsit planta au și avut onoarea de a-i da denumirea științifică.
Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume.
Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii.
„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică. În contrast, specia rusească înrudită cu ea crește în regiunea cunoscută cândva ca și Sciția Mare (stepa ponto-caspică din Rusia, Ucraina și Kazahstan)”, a declarat biologul Mátis Attila.
Pentru denumirea populară, propunerea biologilor este: aerel dobrogean.
Toate detaliile oferite de Societatea Ornitologica Romana aici.
Ultima ninsoare a fost in 18 februarie 1979 la Ain Sefra, in Algeria.
Desertul Sahara acopera majoritatea nordului Africii si s-a confruntat cu schimbari dramatice de temperatura si umezeala in ultimele sute de mii de ani.
Intr-un comunicat DEPARTAMENTUL pentru SITUATII de URGENTA precizeaza: Cutremurul de vineri seara, 24 septembrie a.c., ne-a readus în atenție seismicitatea României, care este dată de o combinație între sursa seismică Vrancea şi 13 surse seismice crustale situate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriile Bulgariei, Serbiei şi Ungariei.
Cum sunt pregătite autoritățile din Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, dar și populația, pentru a face față unui cutremur major?
Răspunsul îl regăsiți în materialul anexat, document întocmit la nivelul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Stadiul de pregatire in cazul unui cutremur major
Despre cutremurul înregistrat pe 24 septembrie, pentru mai multe informații accesați raportul întocmit de către Institutul Național pentru Fizica Pământului, anexat. Raport cutremur Institutul National de Fizica Pamantului
O cronologie cu cele mai puternice cutremure produse in lume din 1900 şi până în prezent este urmatoarea:
– Cel mai puternic cutremur, cu magnitudinea de 9,5, s-a produs în mai 1960 în Chile, provocând 1.655 de morţi.
– Un cutremur cu magnitudinea de 9,2 a avut loc în martie 1964 în Alaska, Statele Unite, provocând 125 de victime.
– Un cutremur cu magnitudinea de 9,1 în largul insulei indoneziene Sumatra, produs în decembrie 2004 şi urmat de un tsunami, provoacă 230.000 de morţi.
– Un seism cu magnitudinea 9,0 are loc în largul coastei de est a Japoniei în martie 2011, fiind urmat de tsunami. Seismul provoacă moartea a 15.800 de persoane.
– Un cutremur cu magnitudinea 9,0 a avut loc în Kamceatka, Rusia, în noiembrie 1952, fără a provoca victime.
– Un cutremur cu magnitudinea de 8,8 a avut loc în Chile în februarie 2010, provocând moartea a 524 de persoane.
– Un seism cu magnitudinea de 8,8 produs în ianuarie 1906 în Columbia şi Ecuador provoacă 1.000 de victime.
– Un alt seism, cu magnitudinea de 8,7 are loc în aprilie 2012 în largul insulei Sumatra, dar nu există victime.
– Un cutremur cu magnitudinea de 8,7 are loc în Alaska, SUA, în februarie 1965 dar nu se înregistrează victime.
– Cutremur cu magnitudinea de 8,6 în largul insulei Sumatra în martie 2005, soldat cu 1.313 morţi.
– Cutremur cu magnitudineade de 8,6 în martie 1957 în Alaska, SUA, nu provoacă victime.
– Un cutremur cu magnitudinea de 8,6 are loc în august 1950 în Assam, India, şi provoacă moartea a 1.526 de persoane.
– Un seism cu magnitudinea de 8,2 se produce în largul Chile în aprilie 2014 şi provoacă şase morţi.
– Un cutremur cu magnitudinea 8 are loc în largul Insulelor Solomon, în februarie 2013, soldându-se cu cinci victime.
– Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 are loc la 25 aprilie 2015 în Nepal, provocând peste 8.000 de morţi.
– Cutremur cu magnitudinea de 7,8 inregistrat pe 20 septembrie 2016 în Nepal.
– Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 are loc în septembrie 2013 în Pakistan şi provoacă 350 de morţi.
– Un seism cu magnitudinea de 7,3 are loc în Kobe, Japonia, în ianuarie 1995, şi provoacă moartea a 6.400 de persoane.
– Cutremur cu magnitudinea de 7,3 înregistrat marţi, 20 septembrie 2016, în Nepal.
– Cutremur cu magnitudinea 7 în Haiti, în ianuarie 2010, soldat cu cel puţin 230.000 de morţi.
Mai multe detalii aici