Tag Archives: Romania

Istorie

100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

100 de ani de la unirea Basarabiei cu România
foto BNR

La data de 27 martie 1918, Sfatul Tarii de la Chisinau a votat unirea Basarabiei cu România.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 26 martie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Set de 3 monede Monedă pentru colecţionare
Metal aur argint tombac cuprat alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu 50 bani
Titlu 900‰ 999‰ – –
Formă rotundă rotundă rotundă rotundă
Diametru 21 mm 37 mm 37 mm 23,75 mm
Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g 6,1 g
Grosime la chenar – – – 1,9 mm
Calitate proof proof proof proof
Cant zimţat zimțat zimţat inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din aur redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

100 de ani de la unirea Basarabiei cu România - 2018
foto BNR

Aversul monedei din argint redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Reversul comun tuturor monedelor ( din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă portretele și numele celor trei semnatari ai Actului Unirii Basarabiei cu România: Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar; inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA” și „27 Martie 1918”.

Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de:

200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
5.000 monede din alamă, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare sunt:

1.990,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare;
10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare.
Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

VIDEO – “Marea Unire – România, la 100 de ani” – Documentar video AGERPRES:

Istorie, Tari

Ziua Drapelului Naţional

Ziua Limbii RomâneZiua Drapelului Național este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

“Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită pe 26 iunie, reprezintă pentru toţi românii prilejul de a onora stindardul naţional şi întreaga noastră istorie.

Pe Drapelul Naţional sunt însemnate, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, de la marile schimbări politice, la cele economice şi sociale.

Semnificaţia Tricolorului s-a îmbogăţit cu fiecare moment istoric crucial din formarea şi consolidarea statului român modern, precum şi cu valoarea dăruirii şi sacrificiului celor care şi-au pus viaţa în slujba idealului naţional”, a transmis Klaus Iohannis intr-un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Nationala al Romaniei.

“Astăzi, Tricolorul României este simbolul unui stat modern şi democratic, membru al NATO şi al Uniunii Europene, un aliat de nădejde al Statelor Unite ale Americii, un reper de stabilitate şi un furnizor de securitate în Europa de Sud-Est. Ne revine tuturor datoria morală de a cultiva pentru generaţiile viitoare conştiinţa apartenenţei la ţară, la valorile autohtone şi de a aduce propria contribuţie la apărarea unităţii, suveranităţii şi independenţei patriei”, a mai spus Klaus Iohannis.

Istorie, Tari

Noua Sarbatoare Nationala – 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu Romania

Ziua Limbii Române27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, a fost instituita ca zi de sărbătoare naţională.

Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 de ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.”, se arata in proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor.

Animale

Dinozauri pitici in Tara Hategului

Descoperire Dinozauri - Studenti Universitatea Bucuresti
foto infoub.unibuc.ro

De  aproape 40 de ani, în fiecare vară, echipe de  studenți ai Facultății de Geologie și Geofizică de la Universitatea din București participă la cercetări în teren în regiunea Țării Hațegului pentru descoperirea vestigiilor renumitelor  “faune cu dinozauri pitici din Transilvania”.

Aceste animale, care au populat arealul Țării Hațegului acum mai bine de 66 de milioane de ani, sunt unice pe plan mondial datorită schimbărilor produse de mediul lor de viață insular (‘Insula Hațeg’), schimbări ce includ reducerea taliei pentru a se adapta resurselor reduse, supraviețuirea unor specii relicte, precum și modificarea morfologiei, a modului de viață și al modului în care se reproduceau. Numeroase  fosile ale acestor specii de animale insulare, inclusiv oase și ouă de dinozauri, au fost astfel descoperite de-a lungul anilor, adăugându-se treptat colecției de Paleontologie a vertebratelor din cadrul Departamentului de Geologie al Facultății de Geologie și Geofizică.

Și în acest an, între 5 și 16 august, 10 studenți (din toate cele trei categorii de studii: licență, master și doctorat) au participat, sub îndrumarea Conf. Zoltán Csiki-Sava și Asist. Ștefan Vasile de la Departamentul de Geologie, la cercetările întreprinse pe teritoriul Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Principalele rezultate ale cercetărilor constau în descoperirea și recuperarea unor resturi de titanosauri (dinozauri patrupezi și ierbivori, cei mai mari cunoscuți de pe Insula Hațeg) lângă Pui, precum și două noi cuiburi cu ouă de dinozaur în situl Livezi, ce se adaugă primului cuib de acest fel excavat în premieră în acest sit anul trecut de studenții și cadrele didactice ale UB.

Reconstituirea în mărime naturală a titanosaurului Magyarosaurus dacus, precum și cuiburi cu ouă de dinozauri, inclusiv de la Livezi, sunt expuse și pot fi văzute de vizitatori la Centrul pentru Știință și Artă din Comuna General Berthelot, aparținând Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. Alături de descoperirile menționate, cu siguranță alte vestigii vor rezulta după prepararea și inventarierea fosilelor recuperate și după cercetarea sub microscop a concentratelor sedimentare obținute prin spălarea și cernerea rocilor fosilifere.

Cercetările au fost susținute de Universitatea din București, din fondurile alocate Geoparcului, și în premieră, co-finanțate de DinoParc Râșnov.

Unii dintre studenții participanți la activitățile de teren din această vară vor continua cercetările și în laboratoarele Departamentului de Geologie, inclusiv în vederea elaborării unor lucrări de licență sau masterat, și de asemenea pentru prezentarea de comunicări în cadrul simpozioanelor naționale studențești de anul viitor.