Tag Archives: Soare

Natura

2024, cel mai călduros an din istoria României: Recorduri de temperatură și secetă extremă

Caldura soare - An canicularAnul 2024 a intrat în istorie ca fiind cel mai călduros an din România, cu o temperatură medie anuală de 12,9°C, conform datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Acest record marchează un nou prag în creșterea temperaturilor globale, iar 2024 a fost și unul dintre cei mai secetoși ani, cu precipitații sub normele lunare în opt luni consecutive.

Primii cinci ani cei mai călduroși din istorie

Intervalul 1900-2024 evidențiază o tendință clară de încălzire globală accelerată, primii cinci ani cei mai călduroși fiind:

  1. 2024
  2. 2023
  3. 2019
  4. 2020
  5. 2022

Anul 2024 a fost cu 2,71°C mai cald decât media perioadei de referință 1991-2020, iar în zece dintre cele 12 luni ale anului au fost înregistrate temperaturi peste valorile normale.

Recorduri de caniculă în 2024

2024 a fost marcat de:

  • Cel mai timpuriu cod roșu de caniculă, emis pe 22-23 iunie.
  • Două perioade de cod roșu prelungit, între 13-18 iulie și 15-20 august, însumând șase zile consecutive de valuri de căldură extremă.

Cele mai ridicate temperaturi maxime s-au înregistrat la:

  • Alexandria (iunie): 39,1°C
  • Cernavodă (iulie): 41,7°C
  • Zimnicea (august): 41,1°C

În total, vara anului 2024 a adus 15 avertizări de cod roșu pentru caniculă și disconfort termic sever.

Un an extrem de secetos

Dincolo de temperaturile ridicate, anul agricol 2023-2024 a fost caracterizat de:

  • Deficit sever de precipitații, cu o cantitate medie anuală de doar 569 l/mp, plasându-se printre cei mai secetoși ani din istorie.
  • Secetă pedologică extremă, accentuată în perioada mai-august, afectând toate regiunile agricole din România.

Seceta a fost însoțită de un număr record de avertizări meteorologice:

  • 166 alerte generale, dintre care 18 cod roșu.
  • 3.063 alerte nowcasting, dintre care 81 cod roșu.

Impact și tendințe viitoare

Intervalul 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi din istoria României. Abaterile termice pozitive în lunile februarie (+7,0°C), iunie (+3,7°C) și iulie (+3,5°C) demonstrează o intensificare a fenomenelor extreme, amplificate de schimbările climatice.

Această tendință alarmantă subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la noile realități meteorologice.

Astre

Spectacol cosmic rar: Oculația lunară a lui Marte, vizibilă pe 13 ianuarie 2025

oculație lunarăPasionații de astronomie au parte de un fenomen spectaculos pe 13 ianuarie 2025: oculația lunară a lui Marte. În acest eveniment cosmic rar, planeta Marte va fi complet „înghițită” de Lună, creând o priveliște uimitoare pe cer.

Ce este o oculație lunară?

Oculația lunară are loc atunci când Luna, aflată pe orbita sa în jurul Pământului, trece exact în fața unei alte planete sau stele, ascunzând-o temporar. În acest caz, Marte va fi eclipsată de Luna, un fenomen care se va produce într-un moment în care planeta roșie se află în poziția de opoziție față de Soare, ceea ce înseamnă că va fi mai aproape și mai strălucitoare decât de obicei.

Unde și când se poate observa fenomenul?

Oculația lunară din 13 ianuarie va fi vizibilă în:

  • Statele Unite continentale, Canada și Mexic
  • Vestul Africii

Pe cer, Marte și Luna vor rămâne apropiate de la răsărit până la apus. Momentul-cheie al oculației începe la ora 20:44 (GMT), când Marte va dispărea în spatele marginii inferioare a Lunii, și se va încheia pe 14 ianuarie, la ora 12:52 (GMT), când planeta va reapărea din spatele marginii superioare a Lunii.

Cum să observi fenomenul?

Deși Marte va fi vizibilă cu ochiul liber, pentru o experiență de neuitat se recomandă utilizarea unui binoclu sau a unui telescop. Acestea îți vor permite să vezi detalii fascinante precum:

  • Marginea Lunii și craterele sale
  • Culoarea roșiatică distinctivă a lui Marte
  • Calota polară nordică a planetei

Cu un telescop performant, există chiar șansa să identifici detalii precum Valles Marineris, cel mai mare canion din Sistemul Solar, de 10 ori mai mare decât Marele Canion al Pământului.

Un fenomen rar care te conectează cu universul

Acest eveniment unic este o oportunitate de a te conecta cu minunile universului și de a înțelege mai bine mișcările corpurilor cerești. Următoarea oculație lunară a lui Marte va avea loc abia în februarie 2025, însă va fi vizibilă doar din Scandinavia de nord, Rusia și părți din Asia.

Așadar, pe 13 ianuarie, pregătește-ți telescopul și bucură-te de acest spectacol cosmic!

Astre, Tehnologie

Sonda Solară Parker a NASA: Cea Mai Apropiată Survolare a Soarelui Realizată de Om

Sonda Solară Parker a NASASonda Solară Parker a NASA Realizează o Premieră Istorică: Cea Mai Apropiată Survolare a Soarelui

Pe 24 decembrie 2024, Sonda Solară Parker a NASA a stabilit un record istoric, devenind cel mai apropiat obiect realizat de om care a survolat Soarele. Într-o misiune impresionantă, sonda a pătruns în atmosfera exterioară a stelei noastre, cunoscută sub numele de corona solară, la o distanță de doar 6,1 milioane de kilometri de suprafața solară.

Detalii ale Misiunii

Lansată în 2018, Sonda Solară Parker a fost proiectată pentru a explora misterele Soarelui și pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine această sursă fundamentală de energie. Cu o viteză incredibilă de 692.000 km/h, nava spațială a rezistat unor temperaturi extreme de până la 982°C, protejată de un scut termic inovator.

Scopurile Misiunii

NASA și-a propus să răspundă unor întrebări esențiale despre Soare, cum ar fi:

  1. Originea vântului solar: Parker colectează date care ajută la identificarea sursei fluxului constant de particule ce scapă din atmosfera solară.
  2. Încălzirea atmosferei solare: Cercetătorii investighează cum materialul din corona solară ajunge la temperaturi de milioane de grade, mult mai ridicate decât suprafața Soarelui.
  3. Accelerația particulelor energetice: Sonda analizează modul în care aceste particule sunt propulsate la viteze apropiate de cea a luminii.

Progres și Comunicare

Echipa de operațiuni a laboratorului de fizică aplicată al Universității Johns Hopkins, care coordonează misiunea, a primit un semnal de confirmare de la sonda Parker pe 24 decembrie, la scurt timp după miezul nopții. Datele detaliate colectate de sondă vor fi transmise pe 1 ianuarie, oferind perspective valoroase asupra comportamentului solar.

Cum Funcționează Sonda Parker

Pentru a ajunge atât de aproape de Soare, sonda a utilizat gravitația planetei Venus în multiple survoluri, ajustându-și treptat orbita pentru a se apropia din ce în ce mai mult de stea. Această metodă inovatoare de manevrare orbitală a fost crucială pentru succesul misiunii.

Importanța Descoperirilor

Datele colectate de Sonda Solară Parker sunt esențiale pentru înțelegerea vântului solar, fenomen care afectează câmpul magnetic al Pământului și condițiile spațiale. Cercetările vor avea aplicații practice, contribuind la îmbunătățirea prognozelor meteo spațiale și la protejarea sateliților și infrastructurii energetice de pe Pământ.

Misiunea sondei solare Parker reprezintă un moment definitoriu în explorarea spațială, demonstrând capacitatea umană de a depăși limitele tehnologiei și ale cunoașterii. Prin survolul său extrem de apropiat, Parker deschide noi orizonturi în înțelegerea universului nostru și aprofundează legătura fascinantă dintre Soare și viața de pe Pământ.