All posts by Emanuel Nicolau

Istorie, Sport

România la Jocurile Olimpice de la Tokyo

Jocurile OlimpiceRomânia va fi reprezentată la Jocurile Olimpice de la Tokyo de 101 sportivi care vor concura în 17 discipline sportive: înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, tir cu arcul, judo şi tenis.

46 de sportive şi 55 de sportivi vor reprezenta România la Jocurile Olimpice.

Atletism (10 sportivi): Florentina Costina Iusco şi Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Mihaela Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălţime), Alin Alexandru Firfirică (aruncarea discului), Marius Iulian Cocioran (50 km marş), Rareş Andrei Toader (aruncarea greutăţii), Bianca Florentina Ghelber (aruncarea ciocanului), Andrea Miklós (400 m), Mihăiţă Alexandru Novac (aruncarea suliţei). Antrenori: Teodoru Agachi, Nicolae Alexe, Valentin Anghel, Sergiu Mihai Octavian Măzăran, Oana Manuela Pantelimon, Mihai Corucle

 

Echipa feminină baschet 3×3 (4 jucătoare + 2 rezerve): Ancuţa Violeta Stoenescu, Gabriela Mărginean, Sonia Ursu, Claudia Monica Ćuić; Rezerve – Anca Şipoş, Gabriela Irimia. Antrenor – Tatiana Gallová;

Box (2): Cosmin-Petre Gîrleanu (52 kg), Maria Claudia Nechita (57 kg). Antrenori: Dumitru Dorobanţu, Adrian Lăcătuş;

Canotaj – 9 echipaje (36 sportivi + 2 rezerve):

Opt rame cu cârmaci masculin (8+): Alexandru Petrişor Chioseaua, Florin Sorin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu Vasile Bejan, Vlad Dragoş Aicoboae, Constantin Adam, Florin Nicolae Arteni Fîntînariu, Ciprian Huc, Adrian Petre Munteanu;

Opt rame cu cârmaci feminin (8+): Maria Magdalena Rusu, Viviana Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu, Daniela Druncea;

Patru rame fără cârmaci  masculin (4-): Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari;

Patru rame fără cârmaci feminin (4-):  Mădălina Hegheş, Roxana Iuliana Anghel, Elena Logofătu, Cristina Georgiana Popescu;

Doi rame feminin (2-): Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi;

Doi rame masculin (2-): Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă;

Dublu vâsle categorie uşoară feminin (L2x): Ionela Livia Cozmiuc, Gianina Elena Beleagă;

Dublu vâsle feminin (2x): Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş;

Dublu vâsle masculin (2x): Ioan Prundeanu, Marian Florian Enache;

REZERVE: Elena Iuliana Mihai, Alexandru Cosmin Macovei

Antrenori: Dorin Alupei, Antonio Colamonici, Vasile Ionel Măstăcan, Bogdan Liviu Codrici, Marius Bacaoanu Aanei, Ciprian Atomei

Ciclism (2): Vlad Dascălu (mountain bike), Eduard Michael Grosu (ciclism pe şosea). Antrenori: Paulo De La Fuente Perez, Georgios Georgiadis;

Fotbal (18 jucători + 4 rezerve):

PORTARI: Aioani Marian Mihai, Mihai Maximilian Popa, Ştefan Târnovanu;

FUNDAŞI:  Tudor Cristian Băluţă, Radu Ştefăniţă Boboc, Andrei Chindriş, Ion Gheorghe, Virgil Eugen Ghiţă, Andrei Florin Raţiu, Florin Ştefan, Alexandru Ştefan Paşcanu, Ricardo Florin Grigore;

MIJLOCAŞI: Mihai Alexandru Dobre, Marius Mihai Marin, Dragoş Ionuţ Nedelcu, Eduard Marian Florescu, Antonio Sefer, Virgil Andrei Ciobanu, Marco Alexandru Dulca;

ATACANŢI: Andrei Sîntean, George Danuţ Ganea, Valentin Gheorghe;

Antrenori: Mirel Matei Rădoi, Constantin Nicolae Dică, Florin Constantinovici Schreiber, Leontin Toader

Gimnastică artistică (3): Maria Larisa Holbură (individual compus), Larisa Andreea Iordache (individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri). Antrenori: Ştefan Csaba Gál; Lăcrămioara Moldovan, Cristian Moldovan;

Înot (4): Robert Glinţă (100 m spate), Daniel Martin (100 m spate), David Popovici (100 m liber); Bianca Andreea Costea (50 m,100 m liber). Antrenori: Mugur Constantin Tomescu, Adrian Rădulescu;

Canoe sprint (2): Victor Mihalachi, Cătălin Chirilă (C2 – 1000 m). Antrenor – Florin Popescu;

Judo (3): Andreea Ştefania Chiţu (cat. 52 kg), Alexandru Constantin Raicu (cat. 73 kg), Vladuţ George Simionescu (cat. +100 kg). Antrenori: Florin Bercean, Kohei Oishi;

Lupte (5): feminin – Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Beatrice Ana (cat. 53 kg), Kriszta Tünde Incze (cat. 62 kg), libere masculin – Albert Saritov (cat. 97 kg); greco-romane –  Alin Alexuc-Ciurariu (cat. 130 kg). Antrenori: Petrică Carare, Nikolay Ilich Stoyanov, Ion Vremere;

Scrimă (2): Ana Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie). Antrenori: Rareş Eugen Dumitrescu, Radu Nicolae Podeanu;

Tenis (2): Ioana  Raluca Olaru, Monica Niculescu, Mihaela Buzărnescu. Antrenor: Stelian Călin Ciorbagiu;

Tenis de masă (4 + 1 rezervă): Daniela Dodean Monteiro (echipe), Bernadette Szocs (echipe, simplu, dublu mixt), Elizabeta Samara (echipe, simplu), Irina Ciobanu (echipe, rezervă), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt). Antrenori:  Viorel Filimon, Andrei Filimon;

Tir sportiv (1): Laura Georgeta Ilie (10 m puşcă aer comprimat). Antrenor:  Olimpiu Florin Marin;

Tir cu arcul (1): Mădălina Ştefania Amăistroaie. Antrenor: Viorel Habian;

Triatlon (1): Felix Pierre Duchampt. Antrenor: Ovidiu Nicolae Burghelea.

România a obţinut cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, locul al doilea, cu 53 de medalii cucerite, din care 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz.

Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a permis forurilor sportive naţionale să aleagă câte doi purtători de drapel pentru Jocurile Olimpice, iar mai multe naţiuni au decis să adopte această măsură. Astfel, şi România a ales doi purtători de drapel, pe canotoarea Mădălina Bereş şi pe înotătorul Robert Glinţă.

Mădălina Bereş este medaliată olimpică cu bronz la Rio 2016 şi campioană mondială cu barca de 8+1 a României. În palmaresul său figurează 6 titluri europene.

Robert Glinţă este primul înotător din România care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv calificat la JO Tokyo 2020. El este multimplu medaliat european şi va fi primul reprezentant al acestei discipline care va purta drapelul la Ceremonia de Deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară.

Lista purtătorilor de drapel ai delegatiilor romanesti prezente la Jocurile Olimpice:

JO 1936 Berlin – Ştefan Mănciulescu – tir

JO 1952 Helsinki – Constantin Dumitru – atletism

JO 1956 Melbourne – Iosif Sârbu – tir

Stockholm( călărie) – Nicolae Marcoci – călărie

JO 1960 Roma – Alexandru Bizim – atletism

JO 1964 Tokyo – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1968 Mexico – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1972 Munchen – Aurel Vernescu – kaiac-canoe

JO 1976 Montreal – Nicolae Martinescu – lupte

JO 1980 Moscova – Vasile Andrei – lupte

JO 1984 Los Angeles – Corneliu Ion – tir

JO 1988 Seoul – Nicu Vlad – haltere

JO 1992 Barcelona – Costel Grasu – atletism

JO 1996 Atlanta – Iulică Ruican – canotaj

JO 2000 Sydney – Elisabeta Lipă – canotaj

JO 2004 Atena – Elisabeta Lipă – canotaj

JO 2008 Beijing – Valeria Beşe – handbal

JO 2012 Londra – Horia Tecău – tenis

JO 2016 Rio – Cătălina Ponor – gimnastică

JO 2020 Tokyo – Mădălina Bereş şi Robert Glinţă.

Vezi programul jocurilor Olimpice de la Tokyo

Istorie, Tari

Cel mai vârstnic bărbat din lume

Emilio Flores Marquez cel mai varstnic barbatCel mai vârstnic bărbat din lume este Emilio Flores Marquez, un portorican în vârstă de 112 ani și 326 de zile, a anunțat Academia Recordurilor Guiness.

Născut pe 8 august 1908 pe această insulă din Caraibe, cunoscut sub apelativul ”Don Millo” pentru cei apropiați, este cel de-al doilea născut într-o familie cu 11 copii

Cel mai vârstnic bărbat recunoscut anterior a fost românul Dumitru Comănescu, care a deținut titlul timp de o lună înainte de decesul survenit pe 27 iunie 2020, la vârsta de 111 ani și 219 zile.

Recordul de longevitate umană recunoscut oficial este deținut de franțuzoaica Jeanne Louise Calment, care a trăit 122 de ani și 164 de zile și a decedat în 1997.

Istorie, Literatura

Mihai Eminescu – 132 de ani de la moartea poetului

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

Poetul Mihai Eminescu a murit in data de 15 iunie 1889. Numele lui la nastere a fost Mihail Eminovici. Poetul este considerat cel mai important reprezentant al literaturii romantice din România. Eminovici Mihai era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.
A debutat literar în 1866, în revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris literatură şi a lucrat ca jurnalist.
Din 1866 şi până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri.
În 1867, s-a angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1968 începea proiectul de roman „Geniu Pustiu”.
Între 1869 şi 1872 a fost student la Viena, mai precis „auditor extraordinar” la facultăţile de filosofie şi drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o va cunoaşte pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia Convorbiri literare. Între anii 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.
În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, iar Eminescu preda şi logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.
În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii neoficiale la Curierul de laşi, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate şedinţele Junimii, unde l-a introdus şi pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877, era invitat să intre în redacţia ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iaşiul şi a venit la Bucureşti, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-şef al publicaţiei. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum „Scrisorile” şi „Luceafărul”.
Pe 6 august 1879 a murit Ştefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la Bucureşti, şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.
În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de „manie acută”, starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iaşi, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraş.
Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.
În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.

Prima poezie a lui Eminescu:
De-aș avea

De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;

De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.

Cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu:
Somnoroase păsărele
Ce te legeni?
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
La mijloc de codru
O, rămâi
Pe lângă plopii fără soț
Fiind băiet păduri cutreieram
La mormântul lui Aron Pumnul
Crăiasa din poveşti
Mai am un singur dor
Lacul
La steaua
Și dacă…
De-or trece anii
Dorința
Din valurile vremii

Poezii de Mihai Eminescu mai puțin cunoscute:
Eu nu cred nici în Iehova
Cum ai putut
Trecut-au anii…

 

Arta, Istorie, Tari

Italia a castigat concursul de muzică EUROVISION 2021

Maneskin a castigat Eurovizion 2021Trupa italiană Maneskin a fost declarată câştigătoarea ediției 2021 a concursului de muzică Eurovision, desfăşurat în Olanda şi a cărui finală a fost transmisă în direct la televiziune începand cu seara de sâmbătă, 22 mai 2021.

Grupul alcătuit din patru membri, trei băieţi şi o fată, a impresionat cu o piesă rock foarte antrenantă, în stil „garage rock”, intitulată „Zitti e buoni”.