Prima sondă de petrol din lume a fost construită în România. Pompele de petrol care forau la 150 de metri au fost puse în funcțiune la 1840, în localitatea Lucăceşti din județul Bacău.
Prima rafinărie industrială a fost construită de frații Mehedințeanu la periferia Ploieștiului, (strada Buna Vestire nr.174) cu echipament comandat în Germania, de la compania Moltrecht.
România a fost şi prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale. Revista ,,The science of petroleum” certifica la 1938 faptul că țara noastră avea în anul 1857 o producție de 275 de tone de petrol. În urmă cu 80 de ani,țara noastră ocupa locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, Statele Unite ale Americii, Irak şi Iran
Cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc între 14 şi 25 mai 2019, potrivit organizatorilor.
Anul 2019 va fi al doilea în care festivalul va începe marţea şi se va încheia sâmbăta, schimbare care a avut menirea să marcheze începutul unei noi perioade din istoria evenimentului.
Astfel, festivalul se va desfăşura pe parcursul a 12 zile, iar ceremonia de închidere va fi transmisă live pe Canal+.
foto Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”; www.astro-urseanu.ro
Solstiţiul de vară va debuta anul acesta la ora 13.07, ziua de 21 iunie fiind cea mai lungă din an şi marcând începutul verii astronomice.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, notează astro-urseanu.ro.
Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţa de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.
Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcarii Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia.
Soarele, aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelasi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până pe 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.
O stea albastra, care a primit numele Icarus, este cea mai indepartata stea individuala cunoscuta pana acum, informează NASA.
Fenomenul cosmic ce face o astfel de stea vizibilă se numește lentilă gravitațională.
Gravitația unui grup masiv de galaxii ce se află într noi și stea actionează ca o lentilă naturală în spațiu, curbând și amplificând lumina.
Datorita acestui fenomen specialistii care folosesc telescopul Hubble au reusit sa observe steaua situata intr-o galaxie foarte indepartata, la aproximativ 9 miliarde de ani lumina.
La data de 27 martie 1918, Sfatul Tarii de la Chisinau a votat unirea Basarabiei cu România.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 26 martie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Set de 3 monede Monedă pentru colecţionare Metal aur argint tombac cuprat alamă Cu80Zn15Ni5 Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu 50 bani Titlu 900‰ 999‰ – – Formă rotundă rotundă rotundă rotundă Diametru 21 mm 37 mm 37 mm 23,75 mm Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g 6,1 g Grosime la chenar – – – 1,9 mm Calitate proof proof proof proof Cant zimţat zimțat zimţat inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte Aversul monedei din aur redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
foto BNR
Aversul monedei din argint redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul comun tuturor monedelor ( din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă portretele și numele celor trei semnatari ai Actului Unirii Basarabiei cu România: Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar; inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA” și „27 Martie 1918”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat); 5.000 monede din alamă, pentru colecționare. Preţurile de vânzare sunt:
1.990,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare; 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare. Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. VIDEO – “Marea Unire – România, la 100 de ani” – Documentar video AGERPRES:
