Descoperire: unul dintre cele mai mari diamante din lume

Diamant de 910 carate
Foto: Gem Diamonds; gizmodo.com

Intr-o mina din Lesotho, Africa de Sud, s-a descoperit un diamant considerat a fi al cincilea cel mai mare din lume, potrivit Gizmodo.

Diamantul are 910 carate si este de dimensiunea a doua mingi de golf. Valoarea de piata a unui astfel de diamant ar putea ajunge la 33 de milioane de euro.

Cel mai mare diamant din lume, “Cullinan”, avand 3.106 carate, a fost descoperit in Predoria, Africa de Sud, si a fost taiat in doua diamante care sunt parte a bijuteriilor coroanei Marii Britanii. Pe locul doi se afla diamantul “Lucara” de 1.109 carate, urmat de “Excelsior” – cu 995 de carate si de “Sierra Leone”, diamant de 969 de carate.

Zapada in Sahara

Zapada in Algeria, in desertul Sahara
foto: Karim Bouchetata

Pentru a treia ora in ultimii 37 de ani un strat de zăpadă de aproape 40 de cm s-a aşternut in oraşul Ain Sefra din Algeria, in desertul Sahara.

Fenomenul s-a intamplat Duminica, 7 ianuarie 2018, si a fost surprins de fotograful Karim Bouchetata, anunta Daily Mail.

Regele Mihai a murit

Regele Mihai 1944
Regele Mihai
Regele Mihai al României a murit, la vârsta de 96 de ani.

Regele Mihai a încetat din viaţa, joi, la ora 13.00, la reşedinţa sa din Elveţia, a anunţat Casa Regală a României.

“La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria,
În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei va face o declaraţie de presă
Trupul Regelui va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş iar slujba de înmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în noua Catedrală”, se spune într-un comunicat al Casei Regale.

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate. În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.

În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câştigat” detaşat, iar 1947 a marcat interzicerea şi decapitarea Partidului Naţional Ţărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzităţii. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia.

Actrita Cristina Stamate a murit

Cristina Stamate
Cristina Stamate; foto romaniatv.net
Actriţa Cristina Stamate, în vârstă de 71 de ani, a murit luni dimineaţă, 27 noiembrie 2017.

Cristina Stamate, actriţă a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, avea “vocaţia iubirii faţă de tot ce este frumos pe lume”, aşa cum a caracterizat-o prietena ei, Stela Popescu. A jucat în sute de spectacole de revistă, a scris o carte şi a fost profesoară de teatru pentru copii.

Actriţa Cristina Stamate s-a născut pe 8 februarie 1946, la Bucureşti. Şi-ar fi dorit să devină avocat, dar a fost îndrumată către actorie. “Eu mă pregătisem pentru Drept. Nu eram dispusă să pierd nicio zi din viaţa mea, nu ştiu unde mă grăbeam aşa de tare. La Teatru, aveam colegi care picaseră ani la rând înainte să intre. Unul picase opt ani la rând. Şi mi s-a părut îngrozitor să-ţi strici destinul, opt ani din viaţă, în care putea să facă o altă facultate, o familie, să facă ceva. Şi cred că de-aia mi-am jurat că eu nu pierd nicio secundă. Examenul la Teatru l-am avut cu două săptămâni înainte de cel la Drept şi am intrat. Dar şi acum jelesc că n-am făcut Dreptul”, spunea artista într-un interviu pentru Adevărul.

Cristina Stamate a jucat la Teatrul de Revistă Constantin Tănase în foarte multe spectacole, printre care amintim: “Vivat Revista”, “Hohote în Herăstrău”, “Comedie pe Titanic”, “Revista Revistelor”, “Vara nu-i ca iarna”, “Arca lui Nae şi Vasile”, “Bufonii regelui”, “Dai un ban, dar face”, “Idolii femeilor”, “Nimic despre papagali”, “Poftă bună lui Tănase”, “Te aştept diseară pe Lipscani”, “Ura… şi la gară” , “O seara la revista”, “Scandal în paradis”.

Actriţa a jucat şi în “Secretul lui Bachus”, un film de comedie din 1984, regizat de Geo Saizescu.

VIDEO “Să Nu Fim Geloşi”, cu Cristina Stamate:

Curiozitatea se trateaza cu informatie

unitatile de masura
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.