In Egipt, langa Cairo, a fost descoperit mormantul unei preotese din timpul celei de-a cincea dinastii a faraonilor.
Mormantul a fost construit pentru Hetpet, preoteasa pentru zeita fertilitatii Hathor, fiind impodobit cu picturi murale rare bine conservate. Pe pereti apar scene muzicale, de dans, dar si doua maimute, animale domestice din epoca.
Descoperirea a fost facuta intr-un cimitir din apropierea celebrelor piramide din Giza de o echipa de arheologi egipteni condusa de Mostafa Waziri, secretar general al consiliului suprem al Antichitatilor.
Acest cimitir adaposteste morminte ale inaltilor responsabili din cea de-a cincea dinastie a faraonilor (2494-2345 inainte de Hristos), din care unele au fost excavate in timpul precedentelor misiuni arheologice, a adaugat ministrul.
Eclipsa lunara denumita “Superluna albastra sangerie” are loc miercuri, 31 ianuarie 2018.
Expresia “Luna albastra” desemneaza a doua Luna plina intr-o luna, un fenomen care apare destul de rar. Cand Luna trece in conul de umbra produs de Tera este denumita si “Luna sangerie”, deoarece astrul nu devine complet negru, o parte din lumina soarelui, reflectata de atmosfera terestra, atingand indirect suprafata lunara. Unele raze solare sunt de asemenea filtrate, ceea ce produce reflexe rosiatice sau asemanatoare cuprului pe Luna.
Ultimul eveniment de acest gen a avut loc in 1982 si a fost vizibil in Europa, in Africa si in vestul Asiei.
Pentru America de Nord, un eveniment similar a avut loc acum 152 de ani, in martie 1866, iar inainte in 31 mai 1341, potrivit documentelor epocii.
Imagini Video cu superluna albastra sangerie sunt transmise LIVE de catre NASA:
Ingvar Kamprad; foto ndtv.comFondatorul Ikea, miliardarul Ingvar Kamprad, a decedat duminica, 28 ianuarie 2018, la vârsta de 91 de ani, a anunţat compania suedeză de mobilă.
Kamprad a fondat Ikea în 1943 pe când avea doar 17 ani, dar a cunoscut sucesul abia în 1956 când compania a iniţiat vânzarea de mobila neasamblată.
Născut la 30 martie 1926, în sudul Suediei, Kamprad a început prin a vinde chibrituri vecinilor pe când avea cinci ani. În scurt timp şi-a diversificat gama de produse cu seminţe, decoraţii de Crăciun, creioane şi pixuri.
Astazi, Ikea se apropie de venituri anuale de 50 de miliarde de euro.
Istoricul şi filosoful Neagu Djuvara a murit astazi, 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani, informează Televiziunea Română.
Neagu Djuvara s-a născut pe 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, a luat licenţa în Istorie la Sorbona, în 1937, şi trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972, a obţinut doctoratul în Filosofie, tot în capitala franceză, urmând ca, în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.
A fost curier diplomatic în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 şi a rămas până în 1947.
A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, a colaborat cu Radio Europa Liberă şi mai multe fundaţii. A petrecut 23 de ani în Republica Niger, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, de unde s-a întors, în 1984, la Paris.
După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti până în 1998.
Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ”A.D.Xenopol” din Iaşi şi al Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga” din Bucureşti.
Un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, preocupat, în special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără ”Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor’” (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, ”Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1995), ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie” (1999) şi ”Amintiri din pribegie” (2005).
Numele său apare pe mai multe volume colective, precum ”Aromânii: istorie, limbă, destin” (1996, 2012) şi ”Cărţile care ne-au făcut oameni” (2010).
În 2006, a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Servicul Credincios” în grad de Mare Cruce, iar în 2010, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, l-a decorat cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer. Pe 9 august 2016, lui Neagu Djuvara i-a fost conferit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, iar la finalul lunii martie a acestui an, a primit premiul de Excelenţă la cea de-a XVI-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural.
VIDEO – Neagu Djuvara: Despre data Zilei Naţionale a României:
