Ziua internationala pentru eradicarea saraciei este marcata incepand cu data de 17 octombrie 1987. In acea zi, peste o suta de mii de oameni s-au adunat in Piata Trocadero din Paris, unde a fost semnata Declaratia Universala a Drepturilor Omului in 1948, in semn de solidaritate cu victimele saraciei extreme, a violentei si a foametei.
Prin Rezolutia 47/196 adoptata la 22 decembrie 1992, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) a declarat 17 octombrie ca Zi internationala pentru eradicarea saraciei si a invitat toate statele sa dedice acesteia, in contextul national, activitati concrete in ceea ce priveste eradicarea saraciei.
Ziua Mondiala a Alimentaţiei este un eveniment sărbătorit anual în data de 16 octombrie.
În peste 150 de ţări este aniversată Ziua mondială a alimentaţiei, declarată de Adunarea Generală a ONU, cu scopul creşterii gradului de conştientizare publică asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei.
Nominalizarile pentru premiul Nobel pot fi facute de membri a patru institutii: Academia Regala de Stiinte a Suediei, Comitetul Nobel al Institutului Karolinska, Academia Suediei si Comitetul Nobel din Norvegia.
Castigatorii Premiului Nobel sunt anuntati in fiecare an. Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina este primul anuntat in fiecare an si unul dintre cele mai asteptate, fiind intrecut in popularitate doar de Nobelul pentru literatura.
Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina in 2016 este acordat profesorului japonez Yoshinori Ohsumi, de la Tokyo Institute of Technology, pentru descoperirea mecanismului autofagiei.
Descoperirea sa tine de cercetarea fundamentala si a deschis calea pentru a intelege raspunsul organismului la infectii sau adaptarea la infometare. Mutatii in genele studiate de profesorul Ohsumi sunt implicate in mai multe forme de cancer si boli neurologice. Autofagia, mecanismul descris pentru intaia oara de profesorul Ohsumi, se refera la capacitatea celulelor de a-si distruge propriul continut pe care apoi il transporta in niste vezicule sub forma de saci pana intr-un compartiment de reciclare, lizozomii, unde se produce distrugerea propriu zisa a materialului celular.
Cercetatorii britanici David Thouless, Duncan Haldane si Michael Kosterlitz au castigat premiul Nobel pentru fizica pentru studiile privind starile neobisnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetatorilor Jean-Pierre Sauvage (francez), J. Fraser Stoddart (britanic) si Bernard L. Feringa (olandez), pentru crearea unor molecule a caror miscare poate fi controlata.
Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru dezvoltarea celor mai mici masini din lume, cunoscute si sub denumirea de nanomasini. Ei au dezvoltat molecule cu miscari controlabile, care pot realiza o serie de sarcini atunci cand li se furnizeaza o anumita cantitate de energie.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat presedintelui columbian Juan Manuel Santos, pentru acordul cu gherilele FARC ce pune punct unui conflict de 52 de ani.
Britanicul Oliver Hart si finlandezul Bengt Holmstrom au castigat premiul Nobel pentru Economie, pentru contributiile lor la teoria contractului, care au ajutat la intelegerea unor chestiuni precum recompensarea pe baza performantelor a directorilor de top.
Cantaretul american Bob Dylan (75 de ani) a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatura pe anul 2016. Bob Dylan a fost premiat pentru “crearea de noi forme de exprimare poetica in marea traditie a muzicii americane”. Bob Dylan este primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel.
Cunoscutul muzician român Marin Petrache Pechea a murit duminica, 9 octombrie 2016, la vârsta de 71 de ani.
Marin Petrache Pechea s-a născut la Bucureşti pe 25 noiembrie 1944. Absolvent al Şcolii de Muzică şi a Conservatorului de Muzică din Iaşi, secţia clarinet, Marin Petrache Pechea a fost fondatorul Grupului Cromatic.
Printre piesele cunoscute ale lui Marin Petrache Pechea sunt “Fata fără nume”, “Drumu-i drum”, “Amurg”, “Culori ritmice” .
VIDEO Marin Petrache Pechea la TVR2 in emisiunea “Autostrada Muzicala”:
VIDEO: Marin Petrache Pechea la TVR1 in emisiunea “Odata in viata”
„Familia mea nu a avut absolut nimic în comun cu muzica. Tatăl meu era şlefuitor de briliante, iar mama mea era evreică. Probabil că de la tata, fiind ţigan, am moştenit treaba cu muzica, deşi el nu era de acord să cânt şi-mi spărgea toate instrumentele muzicale. El mi le spărgea şi mama îmi lua altele. De la mama am moştenit talentul în afaceri. Am făcut un liceu de muzică, am intrat la Conservator… şi am ajuns saxofonist. Înainte spuneam că sunt băiatul lui Petrică Argintaru – pentru că aşa îl chema pe tata şi, mai târziu, a început el să spună „sunt tatăl lui Marin Petrache Pechea”. Părinţii mei au fost deportaţi în Transnistria… în fine, e un roman întreg viaţa mea, viaţa lor. Cert e că, după au scăpat, au poposit în satul Pechea de lângă Galaţi şi de acolo mi se trage şi numele. Eu port numele acelui faimos sat şi satul acela poartă numele acelui faimos saxofonist”, declara Marin Petrache Pechea în cadrul unui interviu acordat în urmă cu mai mulţi ani.
Mai multe date in biografia lui Marin Petrache Pechea aici
Motorul de căutare online Google a ajuns marți, 27 septembrie, la vârsta de 18 ani. Cu aceasta ocazia compania foloseste un logo special “doodle”.
Google a fost lansat pe 27 septembrie 1998 de Larry Page și Sergey Brin, doi americani care s-au cunoscut în 1995 pe băncile Universității Stanford.
Sloganul companiei, condusă în prezent de Sundar Pichai, este ”Don’t be evil” (”Nu fiți răi”).
Primul doodle aniversar a fost pe 27 septembrie 2002 si Google sarbatorea atunci patru ani. Apoi data aniversara s-a schimbat, fiind 8 septembrie in 2003 si 7 septembrie in 2004. Anul urmator ziua de nastere s-a mutat in 26 septembrie, iar din 2006 si pana in prezent data este 27 septembrie.
Video ”Google Doodles” – Google’s 18th Birthday Anniversary:
Ziua internationala pentru eradicarea saraciei este marcata incepand cu data de 17 octombrie 1987. In acea zi, peste o suta de mii de oameni s-au adunat in Piata Trocadero din Paris, unde a fost semnata Declaratia Universala a Drepturilor Omului in 1948, in semn de solidaritate cu victimele saraciei extreme, a violentei si a foametei.
