14 repere in istorie pentru ziua de 25 octombrie

Regele Mihai 1944
Regele Mihai
1767 – S–a născut Henri–Benjamin de Rebecque Constant, om politic, ziarist şi scriitor elveţian de limbă franceză, autor al întâiului roman autobiografic „Adolphe” (1818 – capodopera sa), intrând astfel în istoria literaturii ca făuritor al romanului modern de analiză psihologică (m. 1830)

1825 – S-a născut compozitorul Johann Strauss, supranumit regele valsului (m. 3 iunie 1899)

1838 –
S-a născut, la Paris, compozitorul Alexandre Cesar Leopold Georges Bizet (“Carmen”) (m. 3 iunie 1875)

1922 – A fost inaugurat, în grădina Cişmigiu, Monumentul eroilor francezi căzuţi în războiul din 1916-1918.

1925 – S-a născut Ioan Chirilă, gazetar si prozator (m. 20 noiembrie 1999).

1935 – A avut loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera operei bufe “O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu (libretul după I. L. Caragiale).

1936 – S-a constituit Axa Berlin-Roma, prin încheierea unui amplu tratat de cooperare între Germania şi Italia.

1962 – Scriitorului american John Steinbeck i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură.

1972 – Kenneth J.Arrow and John R. Hicks au primit Premiul Nobel pentru Economie.

1997 – A avut loc, la Luxemburg reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene, care a decis ca în procesul de aderare a statelor foste comuniste să existe un “prim val”, în care să fie incluse numai o parte dintre statele candidate.

2002 – A încetat din viaţă matematicianul Réné Thom, tatăl “teoriei catastrofelor” (n. 1923)

2002 – A încetat din viaţă actorul Richard Harris, interpretul regelui Arthur în filmul “Camelot” din 1967. Harris a mai interpretat rolul profesorului Dumbledore în “Harry Potter şi Piatra filosofală” şi în “Harry Potter şi Camera secretelor” (“Această viaţă sportivă”, “Biblia”, “Robin şi Marian”, “Gladiatorul”, “Contele de Monte Cristo”) (n. 1 octombrie 1930)

VIDEO Richard Harris este King Arthur in Camelot:

2011 – A încetat din viaţă regizorul Liviu Ciulei, a debutat ca actor în 1946 în “Visul unei nopţi de vară” şi ca regizor în 1957, punând în scenă “Omul care aduce ploaia” de Richard Nash. La experienţa de regizor, actor, scenograf şi scenarist s-a adăugat cea de director artistic, timp de zece ani, pentru Teatrul “Bulandra” din Bucureşti, dar şi pentru Teatrul “Tyrone Guthrie” din Minneapolis (n. 7 iulie 1923)

2011 – Regele Mihai a ţinut un discurs, în Parlament, primul în faţa forului legislativ după mai bine de 60 de ani, eveniment de la care însă au absentat, deşi au fost invitaţi, preşedintele, premierul, patriarhul BOR

Ora oficială de iarnă si ora oficială de vară pentru Romania

Trecere la ora de iarna
Ora 4 devine ora 3; foto ampress.ro

România trece la ora oficială de iarnă în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie, mai exact, in 30 octombrie 2016. Astfel ora 4.00 urmeaza să devină ora 3.00 si va fi ziua cea mai lungă din an, respectiv va avea 25 de ore.

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 s,i a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită “timpul legal român”.

Trecerea la ora de vara
ora 3 devine ora 4; foto renasterea.ro

Cand trece Romania la ora oficiala de vara

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie. Pentru trecerea la ora oficială de vară, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că duminică 26 martie 2017, care va avea 23 de ore, va fi cea mai scurtă zi din an.

România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră, astfel că ora 03.00 va deveni ora 04.00.

In tara noastra ora de vara a fost introdusa prima oara in 1932 (intre 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 si pana in 1940, cand s-a renuntat la acest obicei, ora de vara era introdusa in prima duminica din aprilie pana in orima duminica a lui octombrie.

Intre anii 1941 si 1979 nu s-a mai folosit ora de vara.

Reintroducerea orei de vara s-a produs in 1979. Pana in 1996 (cu mici exceptii) ora de vara se introducea la sfarsitul lui martie pana la sfarsitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vara incepand cu ultima diminica din luna martie pana in ultima duminica din luna octombrie.

Save

Save

Cand va fi urmatoarea eclipsă parţială de Soare

Eclipsă parţială de Soare
Eclipsă parţială de Soare; foto alba24.ro
Urmatoarea eclipsa parţială de Soare va putea fi urmarita pe 23 octombrie 2015, pe teritoriul Statelor Unite si Canadei.

Eclipsele de Soare au loc atunci când Luna, în orbita ei terestră, se interpune între Soare şi Terra. Observarea acestui fenomen se poate face fără instrumente astronomice, dar este nevoie de filtre de protecţie pentru că privitul direct spre Soare poate afecta grav vederea, ducând chiar la orbire. Specialiştii recomandă utilizarea de ochelari speciali.

De pe teritoriul Romaniei urmatoarea eclipsă parţială de Soare va putea fi urmarita pe 20 martie 2015.

Cel mai puternic laser din Europa

Cel mai puternic laser din Europa
LASER MAGURELE
Pe 21 octombrie 2014 la Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei de la Măgurele a fost inaugurat cel mai puternic laser din Europa şi al doilea laser din lume.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a inaugurat marţi, 21 octombrie, în prezenţa premierului Victor Ponta, Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), infrastructură destinată creşterii capacităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare în spaţiul românesc, prin implementarea celui mai puternic fascicul laser (de femtosecunde) din Europa.

La eveniment au fost prezenţi ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad şi ambasadorii Franţei şi Germaniei.
Ministrul Mihnea Costoiu a declarat că instalaţia laser inaugurată astăzi încununează palmaresul României în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi oferă o şi mai mare încredere în potenţialul şi capacitatea de dezvoltare pe care ţara noastră le are în domeniul tehnologiilor celor mai avansate. „Avem deosebita satisfacţie să asistăm astăzi la finalizarea şi operaţionalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial, o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduieşte cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawatt cu o durată de 25 femtosecunde. Chiar dacă menţionăm doar uriaşul potenţial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spaţială, generarea razelor X dure pentru aplicaţii industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcţii în care cercetarea românească va străpunge cu siguranţă barierele actuale. Noua generaţie de cercetători din România şi generaţiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în ţară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat aceste lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora ştiinţifică românească”, a declarat ministrul Mihnea Costoiu.Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanţat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului naţional de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

Primul-ministru Victor Ponta a declarat că Guvernul României a avut inteligenţa de a investi în cercetare şi că aceasta este o datorie a oricărui guvern întrucât rezultatele proiectelor de la Măgurele vor fi extrem de importante pentru competitivitatea economiei româneşti. „Toată lumea a aflat în România şi Europa despre platforma de la Măgurele ca despre locul în care se va face cel mai mare proiect finanţat din fonduri europene de cercetare: Extreme Light Infrastructure (ELI). Adevărul este că ELI nu ar fi fost niciodată oferit României şi platformei de la Măgurele dacă aici nu ar fi fost o bază, dacă aici nu ar fi existat ceva înainte de ELI, şi anume în primul rând o tradiţie de 52 de ani. Cred că este important pentru toate generaţiile care vin să îşi aducă aminte că România a avut cercetare, a avut o resursă umană extraordinar de importantă, capacitatea din colectivul de aici de a avea cea mai importantă performanţă şi capacitatea de a dezvolta proiecte novatoare şi practic toată această infrastructură, în primul rând umană şi după aceea materială – tradiţie, şcoală, vorbesc inclusiv de universităţi, de mediul academic”, a spus premierul Victor Ponta.

Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri reprezintă o infrastructură de cercetare de nivel mondial, fiind la ora actuală pe lângă cel mai puternic laser (de femtosecunde) din Europa cu puterea de 1 PW şi durata de 25 fs (1 petawatt = 1015 watt şi femtosecundă = 10-15 secunde) şi unul dintre cele mai puternice din lume. CETAL constituie, de asemenea, un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

Cand a fost cea mai calda luna septembrie inregistrata in lume

luna septembrie
foto www.ziaruldevrancea.ro
Agentia americana oceanografica si atmosferica (NOAA) a anuntat ca luna septembrie a acestui an, 2014, a fost cea mai calda luna septembrie pe pamant si la suprafata oceanelor de la inceputul masurarii temperaturilor, in 1880.

Temperatura medie la suprafata oceanelor si a continentelor a fost in septembrie 2014 de 15,72 grade Celsius, cu 0,72 grade peste media secolului XX (15 grade).

Practic in 2014 lunile mai, iunie, august si septembrie au fost cele mai calde luni inregistrate vreodata de la inceputul masurarii temperaturilor.

Curiozitatea se trateaza cu informatie

unitatile de masura
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.